În noiembrie 2017, Republica Moldova semnează un memorandum prin care Uniunea Europeană îi oferă 100 milioane de euro, iar statul nostru se obligă să îndeplinească 28 de acțiuni tehnice, dar și să respecte mecanismele democratice eficiente.
CPR Moldova a urmărit câteva cazuri de încălcare a principiilor democratice, unde statul se face vinovat, fie printr-un rol activ, fie printr-un rol de spectator, în perioada de după semnarea documentului.
Pentru a pune la îndoială stilul democratic de guvernare al unui stat este suficient un singur caz. Un caz de refuz la informație de un adevărat interes public. Un caz de amestec în justiție. Un caz de persecutare a opoziției. Un caz de atac asupra unui ONG. Un caz în care legea sau Constituția sunt tratate drept o simplă sugestie. Un caz în care interesul personal sau de partid este mai presus decât binele societății.
În ultimele trei luni, autoritățile moldovene au favorizat un proces lent de decădere a democrației, sau cel puțin au fost simpli spectatori, când mecanismele democratice erau în pericol.
Uniunea Europeană ne transmite un mesaj clar că fundamentele democratice în Moldova sunt în pericol și solicită Republicii Moldova o schimbare de viziune în felul în care autoritățile își văd și își îndeplinesc rolul. În Memorandumul de înțelegere privind asistența macro-financiară cu Uniunea Europeană de 100 milioane EURO, dincolo de cele 28 de acțiuni tehnice, există o precondiție în punctul 14 – de a respecta ”mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit, statul de drept și respectarea drepturilor omului și vor face progrese satisfăcătoare în direcția îmbunătățirii guvernării, liberale, independente și pluraliste, consolidarea independenței sistemului judiciar și punerea în aplicare a acordului de asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare”.
Semnând documentul, autoritățile moldovenești recunosc, cel puțin formal, că există probleme la capitolul democrație și se obligă la o schimbare de atitudine.
De la semnarea documentului, în noiembrie, politicienii au vorbit despre acțiunile tehnice și au afirmat și că le-au îndeplinit (vedeți aprecierea noastră aici despre calitatea executării). Subiectul respectării mecanismelor democratice a primit o atenție minimă.
Cum au demonstrat autoritățile respectul față de mecanismele democratice?
Am colectat câteva exemple din ultimele trei luni care ilustrează pericolul în care este pusă democrația în Moldova fie prin acțiuni directe ale guvernării, fie prin lipsa de acțiune atunci, când trebuie să acționeze.
- Curtea Constituțională – actor politic.
Curtea Constituțională oferă publicității inadmisibilitatea sesizării Partidului Liberal despre abrogarea sistemului mixt la o zi după misiunea de evaluare a Comisiei de la Venezia, pretinzând că aceasta a fost publicată pe 15 decembrie 2017 . A fost demonstrat, însă, că aceasta a fost publicată cu o lună jumate întârziere, la o zi după plecarea experților Comisiei (aici).
Felul în care agenda politică se pliază pe acțiunile Curții Constituționale sugerează ingerință politică în activitatea înaltei Curți, în sarcina căreia este asigurarea respectării Constituției. Implicarea politică a Curții Constituționale este un lucru periculos pentru democrație.
- Încălcarea dreptului la referendum.
Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea grupului de inițiativă privind organizarea unui referendum de anulare a sistemului electoral mixt, pe motive pur formale minore ca relevanță juridică, dând dovadă de o abordare selectivă. În hotărârea sa, CEC a pus la îndoială însăși dreptul cetățenilor de a iniția un referendum republican legislativ . Amintim că adoptarea sistemului electoral mixt a fost o reformă petrecută cu grave încălcări de procedură, în condiții de netransparență și cu sfidarea recomandărilor Comisiei de la Venezia și a protestelor din societate.
Felul în care CEC tratează dreptul cetățenilor de a-și exprima părerea denotă o lipsă de respect a modului în care ar trebui să funcționeze o democrație.
- Sufocarea pluralismului instituțiilor media.
O nouă înțelegere de cartel pe piața publicității determină ONG-urile de media să își exprime îngrijorarea. Declarația este lăsată fără nici un răspuns de reprezentanții Guvernului, Parlamentului, dar și a regulatorilor independenți – Consiliul Concurenței și Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Prin cartelul în publicitate, forțele pieței media în Republica Moldova sunt construite de către politic pentru a ține presa independentă în situație de pre-faliment. Noua înțelegere de cartel va continua dominația resurselor media politizate și va continua degradarea libertății exprimării și a pluralismului.
- Concursuri formale la CSM.
Victor Micu este reales în funcția de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind unicul candidat, votat unanim, în condiții de lipsă de transparență.
Buna organizare a concursurilor de angajare în asemenea funcții trebuie să fie o precondiție esențială pentru asigurarea independenței CSM – o instituție controlată politic și lipsită de posibilitatea de a-și îndeplini mandatul de a disciplina judecătorii corupți.
- Decizii cu iz politic la CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii respinge cererea de restabilire a judecătoarei Domnica Manole. Înlăturată ilegal din funcție, cererea de restabilire a judecătoarei Domnica Manole este respinsă de CSM într-o următoare decizie ce demonstrează subordonarea politică a instituției.
- Și mai puțină transparență în dosarul lui Ilan Șor.
Dosarul penal al lui Ilan Șor, învinuit de furtul bancar, este transferat la Cahul ridicând grave suspiciuni de tentative de obscurizare a cazului și manipulare a rezultatului dosarului. Societatea a văzut în asta o tentativă de a ține cel mai răsunător dosar mai departe de ochii lumii.
- Voturi falsificate.
Votul de investire a deputatului Valeriu Ghilețchi, în funcția de vice-speaker al Parlamentului este falsificat.
Deși distribuită politic, funcția de vice-speaker este suplinită urmare a unui vot incorect. Probele video demonstrează că propunerea nu a întrunit suficiente voturi. În loc să recunoască greșeala, eventual punând la vot repetat, autoritățile continuă să nege acest fapt, denotând o lipsă de sinceritate.
- Numiri directe în funcții.
Silvia Radu este numită primar interimar al municipiului Chișinău de către Nistor Grozavu, în condiții de lipsă de legitimitate.
Decizia de numire a unui primar interimar ce nu a fost ales de către alt primar ce nu a fost ales, este nelegitimă și, probabil, ilegală. Cancelaria de Stat are sarcina de a supraveghea legalitatea deciziilor autorităților locale, atacându-le în judecată. Cancelaria de Stat nu a acționat. Ulterior, Silvia Radu este văzută la manifestații împreună cu aripa de tineret a partidului de guvernare.
- Presiuni asupra aleșilor locali din Moldova.
Primarul comunei Tătărăuca, raionul Soroca, cedează presiunilor, demisionează și cere azil politic. În mesajul său, acesta acuză presiuni politice din partea partidului de guvernare. Este doar următorul caz în care unii aleși locali denunță persecutări.
- Tot mai puțină transparență
Autoritățile limitează în continuare comunicarea dintre funcționari și cetățeni sau mass-media, prin care se pune pericol transparența procesului decizional. Prin ordine ilegale, se încurajează restricționarea accesului la informație. CPR Moldova a făcut un apel în privința anularea unor asemenea indicații. Apelul a fost ignorat. O guvernare democratică guvernează transparent și deschis.
- Interdicții nejustificate la intrarea în țară pentru jurnaliștii străini.
În timp ce se promulga legea anti-propagandă, Roman Șutov, expert media din Ucraina privind dezinformarea și propaganda, este deportat din Aeroportul Chișinău după ce Poliția de Frontieră îi refuză intrarea. Organizațiile de media declară că interdicţiile de intrare în R. Moldova aplicate jurnaliștilor străini contravin normelor europene. Autoritățile nu au oferit explicații convingătoare în acest caz.
Acestea sunt doar câteva cazuri din ultimele trei luni, în care autoritățile moldovene au fost văzute favorizând un proces lent de decăderea democrației, sau cel puțind stând absent atunci, când mecanismele democratice erau în pericol.
O guvernare democratică va promova și veghea ca principiile constituționale ce țin de democrație, statul de drept și drepturile omului să fie la baza elaborării și realizării politicilor. Ca democrația să degradeze este suficient ca instituțiile să fie absente, dincolo de cazurile când statul își asumă un rol activ în atacurile asupra democrației.
Libertatea presei,economiei, individului pot să se dezvolte, doar dacă cineva va lucra pentru a crea garanțiile necesare protejării și dezvoltării acestor valori. Statul Republica Moldova trebuie să își revizuiască radical rolul în care se vede în procesul avansării democrației dintr-un spectator într-un promotor și protector, iar demnitarii ce nu împărtășesc viziunile democratice sunt un pericol pentru democrație atâta timp cât sunt în funcții.
Este important de monitorizat și evaluat cum își vede statul Republica Moldova rolul său: de spectator sau de promotor activ. CPR își asumă în următoarele luni să urmărească respectarea elementarelor principii democratice în Republica Moldova, mai ales în condițiile semnării de către Pavel Filip a memorandumului sus-numit și a condiționării asistenței de 100 milioane EURO cu respectarea principiilor de bază a democrației și pluralismului.
Vă invităm să completăm lista cu alte cazuri concrete din această perioadă.