Acțiunea 3 din asistența macrofinanciară realizată doar pe hârtie

 

Astăzi retrogradăm, la nerealizat, acțiunea numărul 3 din memorandumul cu UE privind asistența macrofinanciară (AMF) de 100 milioane EUR, ce ține de întreprinderile de stat. Până acum, acțiunea dată era sub ”risc major” pe CPR Watch – watch.cpr.md

Din peste 800 de întreprinderi de stat și municipale existente în Moldova, care ar fi trebuit să fie supuse auditului legal (obligațiune asumată în acțiunea 3 din memorandumul privind asistența macrofinanciară de 100 milioane EURO), doar 23 (sub 3%) vor cade sub incidența legislației aprobate la sfârșitul anului 2017.

Acțiunea a 3-a din memorandumul privind asistența macrofinanciară cu Uniunea Europeană ține de transparența întreprinderilor de stat și o prezentăm mai jos:

Pentru a spori transparența și responsabilitatea întreprinderilor de stat, Parlamentul va adopta o nouă Lege privind întreprinderile de stat și municipale care va introduce audituri legale a situațiilor financiare anuale cu obligativitatea publicării rapoartelor de audit și situațiilor financiare pe paginile electronice ale întreprinderilor de stat și a Agenției Proprietății Publice.

Pentru realizarea primelor 10 acțiuni din 28 (aceasta fiind una dintre ele), Uniunea Europeană a promis că va oferi Moldovei prima tranșă din asistența macro-financiară de 100 milioane de EURO.

De la începutul anului 2018, reprezentanții autorităților ne dau asigurări că primele 10 acțiuni au fost îndeplinite.

 

Ce înseamnă asta?

Întreprinderile de stat sunt o sursă de ineficiență, corupție, nepotism și conflict de interese. Avem nevoie de reguli mai bune de transparență pentru întreprinderile de stat. De aceea, Republica Moldova, în persoana lui Pavel Filip, a promis Uniunii Europene că în întreprinderile de stat și municipale vor fi introduse reguli de audit obligatoriu, iar rapoartele independente de audit vor fi publicate online. Acest fapt ar crește transparența întreprinderilor de stat și municipale și ar reduce corupția din acestea, astfel asigurând că interesul public este protejat.

Nu există ”prea multă transparență” atunci, când vorbim de banul public. Atunci, când se impun noi bariere în calea transparenței banului public, câștigă corupția.

 

Ce s-a întâmplat?

  • În 23 noiembrie 2017 este adoptată legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală care ar fi trebuit să execute acțiunea dată. Totuși, potrivit legii adoptate, cerințele formulate  în memorandum  se vor aplica doar întreprinderilor mijlocii, mari și de interes public (articolul 11).
  • În 23 noiembrie este semnat, la Bruxelles, Memorandumul AMF. “Ca să fiu sincer, mie îmi plac condiționalitățile. E mult mai ușor de activat atunci când îți asumi anumite lucruri și știi exact ce ai de făcut”, a declarat Pavel Filip.
  • În 15 decembrie 2017 este votată legea contabilității, care definește criteriile întreprinderilor mici, mijlocii și mari (articolul 4), conform cărora legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală va impune obligativitatea auditului.

Urmare a aprobării acestor două legi, acțiunea 3 nu se extinde asupra întreprinderilor calificate în legea contabilității drept ”întreprinderi mici”. Pentru a fi considerată întreprindere mică, o companie poate să depășească maximum un indicator din trei de mai jos:

  • 63,6 mln lei active
  • 127,2 mln lei vânzări
  • 50 angajați

 

Asupra câtor întreprinderi din Moldova se vor impune standarde noi de transparență?

Am solicitat informația dată de la Agenția Proprietății Publice. Mai jos rezumatul răspunsului:

  • La situaţia din 01.01.2017, în  Registrul patrimoniului public sunt înscrise 234 întreprinderi de stat şi 573 întreprinderi municipale (807 entități care erau vizate inițial în scopul reformei).
  • Din acestea, conform legislației noi aprobate, 23 de întreprinderi vor fi supuse unui audit obligatoriu, fiind calificate drept mijlocii sau mari, adică sub 3% din totalul întreprinderilor.
  • Am solicitat de la APP și lista acelor 23 de întreprinderi ce vor cade sub incidența noilor rigori, însă nu am primit nici un răspuns.

 

Deși nu acesta era inițial scopul declarat societății și partenerilor de dezvoltare, 97% din întreprinderi de stat nu sunt vizate de noile reguli de transparență și control.  

Considerăm că aceasta este o îngustare nejustificată a scopului reformei, care nu răspunde intenției din acțiunea numărul 3, prin care guvernul Republicii Moldova s-a obligat să aducă o mai mare transparență în guvernanța întreprinderilor de stat – o sursă de corupție și conflict de interese. Mai mult, consecutivitatea acțiunilor și felul în care s-a petrecut această reformă ridică suspiciuni de compromitere intenționată a spiritului acțiunii 3 convenite între statul Republica Moldova și Uniunea Europeană.

 

Din aceste motive, retrogradăm acțiunea dată la ”nerealizat”.

Pentru a fi considerată realizată, legislația urmează a fi modificată astfel, încât să includă toate întreprinderile de stat și municipale, conform formulării și angajamentelor originale din AMF, dar și necesităților reale ale Republicii Moldova. 

 

Ca să prevenim scuza ”costuri nejustificate”.

Deseori, atunci când o reformă este nedorită, primul argument împotriva ei este că vor exista ”costuri nejustificate”. Probabil, va fi și cazul nostru.

Banul public este ușor de monitorizat atunci când acesta este cheltuit în instituții. Întreprinderile de stat sunt o gaură neagră pentru banul public (orice jurnalist de investigație va fi de acord cu acest enunț), iar auditul este una din metodele de prevenire a utilizării iresponsabile a banilor publici în întreprinderile de stat și municipale. 

Este probabil că principalul argument al restrângerii domeniului de aplicare a noilor reguli ar fi costurile. Totuși, corupția ne costă semnificativ mai mult. Doar din informația ce pătrunde în presă, întreprinderile de stat și municipale sunt în repetate rânduri surse de scandaluri pe subiecte precum gestionare ineficientă, corupție, nepotism, conflicte de interese, politizare, lipsa oricărei transparențe privind cheltuielile și numirile în funcții. 

Rămânem convinși că asemenea costuri cum ar fi auditul sunt necesare și se răscumpără din contul prevenirii corupției și utilizării eficiente a resurselor financiare. Atunci, când întreprinderea de stat ia decizii financiare cu bani publici, legalitatea și integritatea acelor decizii nu trebuie să fie supuse dubiilor, motiv din care o transparență maximă este indispensabilă.

 

Update 05.03.2018


Doar 23 din peste 800 de întreprinderi de stat cad sub incidența noii legislații cu privire la transparență

Acțiunea numărul 3 din Memorandumul privind Asistența Macrofinanciară a Uniunii Europene de 100 milioane EURO ține de instituirea de noi norme de transparență pentru întreprinderile de stat și municipale.

Conform acestei acțiuni, Republica Moldova urma să instituie auditul obligatoriu pentru întreprinderile de stat și municipale (807 la număr).

Urmare a unor manipulări legislative, au fost instituite criterii suplimentare ce au redus efectul reformei. Ca rezultat, doar 23 din 807 din entități cad sub incidența noilor norme de transparență (sub 3% din total).

Considerăm acest rezultat al reformei drept unul necalitativ și facem apel la autorități să revizuiască de urgență legislația, pentru ca Republica Moldova să poată beneficia cât mai curând de prima tranșă din asistența macrofinanciară, disbursarea căreia depinde inclusiv de această reformă.

Întreprinderile de stat și municipale sunt o sursă de ineficiență, corupție și conflicte de interese. Sabotarea în așa fel a angajamentelor publice în fața cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare, nu trebuie acceptată. Este în interesul societății să asigurăm o implementare calitativă a acestei reforme.

CPR Moldova a solicitat Agenției Proprietății Publice lista celor 23 de întreprinderi, pe care o prezentăm mai jos:

Lista întreprinderilor de stat care corespund criteriilor stabilite pentru entitățile mari

  1. I.S.”Calea Ferata din Moldova” 
  2. I.S. Compania Aeriana “Air Moldova”
  3. I.S.”Fabrica de Sticla din Chisinau”
  4. I.S.”Moldelectrica”
  5. I.S.”Posta Moldovei”

Lista întreprinderilor de stat care corespund criteriilor stabilite pentru entitățile mijlocii:

  1. I.S.”Combinatul de vinuri de calitate Milestii Mici”
  2. I.S.”Institutul de Tehnica Agricola “Mecagro”
  3. I.S.”Administratia de Stat a Drumurilor”
  4. I.S. utilizarea spatiului aerian si deservirea traficului aerian “MOLDATSA”
  5. I.S.”Combinatul Poligrafic din Chisinau”
  6. I.S.Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare
  7. I.S.”Servicii Paza”
  8. I.S.”Radiocomunicatii”
  9. Colegiul National de Viticultura si Vinificatie din Chisinau
  10. I.S.”Editura “Universul”
  11. I.S. “Centrul de Telecomunicatii Speciale”
  12. I.S. “Statiunea Tehnologica pentru Irigare Cahul”
  13. I.S.”Directia Nodului Hidrotehnic Costesti-Stinca”
  14. I.S.”Statiunea Tehnologica pentru Irigare Stefan Voda”
  15. I.S.”Portul Fluvial Ungheni”
  16. I.S.Teatrul National “Mihai Eminescu”
  17. I.S.Teatrul National de Opera si Balet “Maria Biesu”
  18. I.S.”Palatul Republicii”

Lista tuturor întreprinderilor de stat și municipale poate fi consultată în registrul Agenției Proprietății Publice.

Pentru mai multă informație, vedeți WATCH.CPR.MD.