Aici explicăm cum donațiile fictive către partidele politice și fundațiile de caritate din Moldova sunt, în esență, spălare de bani.
Acțiunea numărul 5 din Asistența Macro-Financiară (AMF) de 100 milioane EURO ține de combaterea spălării banilor. Investigarea recentelor cazuri de donații fictive este o metodă de a testa calitatea acestei reforme. Aici am publicat același articol în limba engleză.
Transparența finanțării partidelor politice a fost întotdeauna o problemă în Moldova. Totuși, după furtul unui miliard de dolari SUA, am fost martorii unei adevărate explozii de finanțare netransparentă a activităților politice. Documentele confirmative prezentate Comisiei Electorale Centrale și făcute publice nu sunt de vreun folos jurnaliștilor de investigație. Donațiile către partidele politice din Moldova sunt considerate chestiuni „private” și, prin urmare, identitatea donatorilor, data nașterii sau chiar ocupația acestora nu sunt dezvăluite.
Mai mult ca atât, unii politicieni au găsit modalitatea perfectă de a-și lustrui imaginea, ocolind în același timp legislația privind partidele politice, din contul acestor resurse ambigue. Așa-zisele „fundații de caritate” cu o agendă clară de promovare a fondatorilor acestora fac uz de bugete generoase de marketing și vizibilitate. Beneficiind de finanțări ample, spre deosebire de o fundație de caritate tipică, ele sunt amplasate în birouri de lux, plasează publicitate pe panouri și la televizor, însă sunt netransparente în ceea ce privește sursele de venit. Vedem mai multe astfel de fundații în Moldova în ultimii ani.
Aceasta este, în esență, spălare de bani.
Potrivit Asociației Internaționale de Conformitate, schema cea mai simplistă de spălare a banilor funcționează în trei etape:
- Plasarea, etapa în care sunt introduse fonduri nelegitime în sistemul financiar.
- Stratificarea, etapa substanțială a procesului în care proprietatea este „spălată”, iar apartenența și sursa ei sunt ascunse.
- Integrarea, etapa finală în care proprietatea „spălată” este reintrodusă în economie ca una legitimă.
Despre partidele politice care funcționează din donații fictive.
Deși acest fenomen este, cel mai probabil, foarte larg răspândit, există un caz dovedit de donații fictive în masă într-unul din orașele din țară, Criuleni. Schema ar fi funcționat după următorul model: oamenii declară și confirmă prin semnătură contribuția lor financiară către partid fără a contribui efectiv; între timp, banii ajung pe contul bancar al partidului, fondurile fiind legitimate automat; aceste fonduri pot fi ulterior utilizate pentru orice fel de cheltuieli. În martie 2018 a avut loc o scurgere în mass-media despre o întâlnire internă de partid, în care sunt discutate detaliile logistice ale unui astfel de exercițiu. Probabilitatea ca aceste practici să depășească cazul identificat la Criuleni este mare. Mai mult ca atât, este probabil că mai multe partide recurg la tactici similare.
Din cunoștințele noastre, nicio instituție de stat nu a luat măsuri pentru a investiga acest caz și a pedepsi vinovații. Nimeni nu a fost nici măcar interogat.
Cazul fundațiilor caritabile este și mai problematic, deoarece în cazul acestora nu există nici măcar nevoia de a oferi declarații fictive. Bani cu origine necunoscută ajung pe conturile fundațiilor și sunt utilizați drept fonduri legitime.
În ambele scenarii, în termen de câteva zile, banii de origine necunoscută sunt introduși în economia oficială a țării ca bani „curați”. Ulterior, aceste resurse pot fi folosite pentru orice fel de cheltuieli legitime, în mass-media sau depozitarea banilor „curați” prin intermediul offshore-urilor în jurisdicții ferite de ochii publicului.
În exemplul nostru, în care partidul politic este folosit ca vehicul de plasament, prima și a doua etapă sunt inversate. Ca rezultat, avem următoarele:
1. Stratificarea. Donații false de la diverse persoane ascund originea criminală a numerarului. Acești oameni semnează doar, declarând că au donat, fără să contribuie nimic în realitate.
2. Plasarea. Numerarul din surse necunoscute este depus pe contul bancar al partidului politic. Formularele semnate care declară donațiile sunt folosite ca documente confirmative pentru a fi raportate Comisiei Electorale Centrale. În consecință, nimeni nu va verifica autenticitatea donației, nu va investiga sau pedepsi falsurile.
3. Integrarea. Numerarul de origine necunoscută intră în economia legitimă și poate fi utilizat pentru a acoperi cheltuielile oficiale. Ca urmare, o parte semnificativă a acestuia poate ajunge în continuare pentru susținerea mass-mediei controlate politic, pentru susținerea campaniilor de comunicare, plăților consultanților politici și a reprezentanților grupurilor de interese, organizarea de evenimente internaționale credibile etc.
În cazul fundațiilor caritabile, schema este și mai simplă. Stratificarea și plasarea au loc concomitent:
1. Stratificarea/Plasarea. Donații din surse nedivulgate ajung în contul bancar al fundației. Originea banilor este necunoscută și va rămâne neverificată, respectiv, deghizată.
2. Integrarea. Din contul bancar al fundației de caritate, banii sunt utilizați pentru orice cheltuieli legitime în economia oficială.
Consecințele acestei situații sunt grave pentru scena politică din Moldova, care este practic dominată de politicieni corupți. De fapt, corupția politică este cea mai mare problemă a țării. Pentru a combate efectiv capturarea statului, finanțarea partidelor politice într-un mod netransparent trebuie să fie urmărită penal.
Pentru a depăși această situație, trebuie întreprinse următoarele măsuri:
1. Cazurile cunoscute trebuie investigate pentru a descuraja repetarea acestora pe viitor. Avem cel puțin un caz dovedit în privința căruia, conform datelor noastre, nu a fost întreprinsă nici o acțiune. Parlamentul a aprobat noua legislație privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în februarie 2018. Aceasta este, de asemenea una din pre-condițiile pentru acordarea primei tranșe a asistenței macro-financiare de 100 milioane EUR din partea UE. Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie să aplice noua legislație și să arate o investigație credibilă într-un caz concret de spălare a banilor prin intermediul donațiilor făcute partidelor politice. În acest mod, cetățenii ar putea fi convinși că reformele întreprinse de către guvern nu sunt doar „bifate” pe hârtie, ci și implementate.
2. Reducerea urgentă a plafonului maxim de donații înainte de următoarele alegeri parlamentare. Plafonul maxim, pe lună, trebuie să fie egal cu salariul mediu lunar pe economie a țării. Cu cât pragul este mai mic, cu atât este mai mare efortul logistic pentru a aplica schema donațiilor fictive, cu atât este mai mare numărul indivizilor implicați, cu atât mai mare este riscul scurgerilor de informație. Acest lucru ar descuraja perpetuarea schemelor descrise mai sus.
3. Abilitarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu atribuția de a verifica, de asemenea, autenticitatea rapoartelor financiare ale partidelor. CEC trebuie să aibă obligația de a raporta în mod oficial Centrului Național Anticorupție toate tranzacțiile și activitățile suspecte. CNA trebuie să investigheze astfel de cazuri în condiții de publicitate maximă.
4. Trebuie inițiate investigații privind fundațiile de caritate afiliate politicienilor, iar originea fondurilor trebuie verificată și comunicată public. Moldova este într-un an electoral, iar pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte, eliminarea banilor murdari din politică este esențială.
5. Instituțiile trebuie să se conducă în activitatea lor de cele mai bune practici internaționale, nu cele mai rele, și să elimine toate barierele în calea accesării informațiilor despre donatorii partidelor (inclusiv cei din anii trecuți). Acest fapt va permite jurnaliștilor de anchetă să investigheze și să publice în mod eficient alte cazuri care vor descuraja această practică pe viitor. Pretextul protejării datelor cu caracter personal nu trebuie să fie abuzat de instituțiile guvernamentale, cum este cazul în prezent.
