În ultima perioadă, spațiul public este plin de știri, materiale promoționale și donații sub formă de produse alimentare sau bani făcute de fundații de caritate. Problema este că aceste fundații de caritate promovează direct anumiți politicieni, astfel, se finanțează netransparent și ilegal activități politice. Lacunele legislative permit asocierea unei fundații cu numele unui politician, și, în același timp nu prevăd mecanisme reale de intervenție și de sancționare a concurenților electorali atunci când aceștia primesc ilicit finanțări. În octombrie 2018, a fost înregistrat un proiect de lege în parlament de către una din fracțiunile politice parlamentare, cu propunerea de a modifica prevederile Legii cu privire la fundații. În ianuarie 2019, la solicitarea CPR am aflat că nici Guvernul, nici Parlamentul nu au interes de a rezolva problema corupției electorale generată de fundațiile de caritate.
Fundații de campanie electorală
În ultima perioadă, există o practică vicioasă a politicienilor de a face filantropie politică în campaniile electorale. Fundațiile de caritate sunt un mod de a ocoli legea și de a corupe alegătorii prin cadouri (produse și bani), cu scopul de a lustrui imaginea politicienilor și câștigarea voturilor. În contextul alegerilor parlamentare din februarie, deja avem noi cazuri de finanțare ilicită a activităților electorale reflectate în Raportul nr.3 al Misiunii de Observare Promo-LEX și anume 13 cazuri de filantropie politică din această campanie electorală: 8 cazuri PSRM, 3 cazuri PPȘ, 1 caz PD și 1 caz PL.
Întrucât Codul Electoral prevede expres că concurenţilor electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere, politicienii utilizează lacunele legislative pentru a evita aceste prevederi legale. Astfel, marea parte a politicienilor au fondat sau și-au afiliat asociații obștești sau fundații de binefacere, care sub pretextul acțiunilor nobile de filantropie, aceștia de fapt își lustruiesc imaginea partidelor politice și acaparează capital politic. Drept exemplu pot servi Fundația de binefacere „Din Suflet” și „Soluția” afiliate PSRM, Fundația „Edelweiss” afiliată PDM, „Fundația Miron Șor” și A.O. „Pentru Orhei” afiliate Partidului Politic Șor, Fundația „Renato Usatîi” afiliată Partidului Nostru etc.
Abuzul de caritate electorală conduce la netransparența finanțării partidelor politice. Or, pentru o funcționare transparentă, orice partid trebuie să demonstreze care sunt sursele de finanțare pentru activitatea sa politică. CPR Moldova a scris anterior despre explozia de caritate electorală, după furtul miliardului, și care, în esență este spălare de bani. Schema funcționează astfel (o analiză desfășurată puteți citi aici):
- Stratificarea/Plasarea. Donații din surse nedivulgate ajung în contul bancar al fundației. Originea banilor este necunoscută și va rămâne neverificată, respectiv, deghizată.
- Integrarea. Din contul bancar al fundației de caritate, banii sunt utilizați pentru orice cheltuieli legitime în economia oficială.
Respectiv, pe lângă faptul că fundațiile de caritate conduc la o competiție electorală inechitabilă, mai și legalizează bani de proveniență dubioasă. Dar se pare că nici asta nu a atras atenția autorităților.
Parlamentul și Guvernul ignoră problema fundațiilor de caritate
La data de 3 octombrie 2018 a fost înregistrat un proiect de lege în parlament de către fracțiunea PCRM, cu propunerea de a modifica prevederile Legii cu privire la fundații, prin care s-ar minimaliza riscurile de a corupe alegătorii.
În încercarea de a afla care a fost soarta acelui proiect de lege, la 30 decembrie 2018 am adresat o solicitare de informație către secretariatul parlamentului. La 14 ianuarie 2019 am primit un răspuns prin care am fost informați că „…Proiectul de lege sus-menționat a fost repartizat Comisiei juridice, numiri și imunități care nu a examinat acest proiect în Legislatura XX, și respectiv, nu a pregătit raportul. Totodată, nu este și avizul Guvernului”.
În răspuns se mai declară că s-a insistat de mai multe ori ca acest proiect de lege să fie inclus pe ordinea de zi a parlamentului, însă de fiecare dată propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi, sperând că aceasta va fi examinată în legislatura următoare, se mai arată în răspunsul fracțiunii parlamentare.
Atât Parlamentul, cât și Guvernul, nu manifestă niciun interes sau angajament de a avea o lege funcțională privind fundațiile de caritate, care nu ar ajuta direct la netransparența finanțării partidelor politice și coruperea alegătorilor.
Cum ar putea fi soluționată caritatea politică?
Legea cu privire la fundații nu conține norme clare, care să interzică expres activități de partizanat și agitație politică. Sunt necesari câțiva pași importanți pentru asta:
- Eliminarea posibilității de a asocia numele politicienilor și a partidelor politice de fundațiile care le-ar aduce beneficii electorale.
- Stabilirea clară a limitelor pentru implicarea fundațiilor în activitățile de partizanat politic. În Legea nr. 581 cu privire la fundații, trebuie să fie prevăzut ca acestea să nu desfășoare acțiuni/manifestări ce exprimă preferințele politice sau favorizarea vreunui concurent electoral, partid politic ori a vreunei organizații social-politice de către fondatorii, personalul și/sau beneficiarii fundației, precum și activități ce promovează și susțin direct și/sau indirect concurenții electorali/candidații la alegeri, a persoanelor de demnitate publică aflate în funcție, persoanelor exponente ale unui interes politic sau a persoanelor aflate în funcții de conducere/executive a partidelor politice sau a organizațiilor social-politice.
- Elaborarea și aplicarea unor mecanisme reale de intervenție și de sancționare a concurenților electorali atunci când aceștia primesc ilicit finanțări, servicii cu titlu gratuit ori susținere materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, din partea organizațiilor de binefacere, așa cum prevede art. 26 alin.6) lit.(h) din Legea nr.294 din 21.12.2007 privind partidele politice.
În lipsa acestor modificări, lupta cu coruperea alegătorilor va fi o luptă cu morile de vânt, aceasta fiind doar mimată, fără a aduce rezultate reale. Facem apel public către instituțiile statului să depună un efort maxim pentru a contracara fenomenul de caritate politică și de a asigura alegeri libere și corecte, bazate pe principiile democrației, în condițiile pluralismului politic.