Guvernul nou, concesionarea aeroportului și Curtea Constituțională

Autor: Andrei Lutenco, director programe justiție și drepturile omului, CPR Moldova

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău este un subiect foarte problematic și care cere acțiuni urgente. Dar Guvernul trebuie să se înarmeze cu alte argumente, decît simplificări juridice, atunci cînd apără interesul public. În loc să dezgroape decizii puțin relevante ale Curții Constituționale, acesta ar trebui să se concentreze pe probele despre corupția mare, concursuri trucate, încălcări vădite de procedură, vicii în negocierea contractului, încălcarea interesului public și manipularea cu informațiile despre concesionare. Acestea ar trebui să fie în capul listei de argumente și temei de reziliere a contractului și nu formalitățile juridice.

Hotărîrile abrogate și argumentarea

Ieri executivul a abrogat 4 hotărîri de guvern (HG) cu privire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău din 2012 și 2013. Premiera Maia Sandu a explicat că acest lucru s-a făcut pentru a aduce actele normative ale Guvernului în concordanță cu deciziile Curții Constituționale. În ședința Guvernului, Ministra Justiției a adus ca temei de abrogare două decizii ale CC din 2013 prin care hotărîrile guvernului cu privire la aeroport au fost suspendate „pînă la pronunțarea hotărîrii definitive pe cauză” și faptul că acestea au fost ignorate de Guvern. 

Totodată, Olesea Stamate pune la îndoială mandatul Guvernului de atunci de a lua decizii de concesionare a aeroportului, dat fiind că era un Guvern provizoriu (interimatul lui Leancă), după demisia prin moțiune de cenzură a Guvernului Filat în primăvara lui 2013. Ea citează o altă hotărîre a CC prin care aceasta constată că Guvernul demisionar poate doar „administra”, nu și „guverna”. Asta ar însemna printre altele că un guvern demis „nu poate să-şi asume iniţiative politice importante”, în special, „deciziile care ar putea ulterior angaja durabil linia politică a viitorului Guvern”.

Nici Guvernul, nici presa nu a menționat însă că, în pofida impresiei care s-ar putea crea, CC nu a declarat neconstituționale acțiunile guvernului cu privire la concesionare și, juridic vorbind, Guvernul va găsi puțin ajutor în hotărîrile CC citate. 


Cealaltă decizie 

Pe 9 septembrie 2013, un grup de deputați liberali reformatori au sesizat CC privind neconstituționalitatea Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea concesionării Aeroportul Internaţional Chişinău şi a condiţiilor concesionării, argumentînd că un guvern demisionar nu era în drept să decidă asupra unor astfel de chestiuni. Înainte de a se pronunța asupra sesizării, CC emite pe 10 septembrie o decizie de suspendare a acțiunii respectivei HG „până la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive”. Scopul acesteia era de a evita luarea unor decizii ireversibile în perioada pînă cînd Curtea se va pronunța dacă HG e sau nu constituțională. După ce Guvernul a ignorat această suspendare și a aprobat pe 12 septembrie Raportul privind rezultatele concursului de selectare a concesionarului, Curtea a mai emis o a doua decizie de suspendare. 

Anume aceste două decizii sunt citate de ministra justiției pentru a abroga HG despre aeroport. Problema e că niciuna dintre aceste două decizii nu conține o soluție la sesizare, acestea sunt menite doar să suspende acțiunea hotărîrilor guvernului –  să „lege mîinile” executivului pînă cînd curtea vine cu o soluție. Cu alte cuvinte, deciziile curții, citate de Stamate, nu constată neconstituționalitatea sau ilegalitatea hotărîrilor despre aeroport – ele sunt soluții temporare pentru a preveni daunele care ar fi fost aduse dacă, într-adevăr, s-ar constata neconstituționalitatea concesionării aeroportului. Pentru neexecutarea acestor decizii se aplică sancțiuni prevăzute în Codul Jurisdicției Constituționale și ele nu înseamnă că HG citate erau ilegale sau neconstituționale.

Hotărîrea CC care e cu adevărat importantă e cea din 8 octombrie 2013 în care CC într-adevăr se pronunță asupra sesizării. În aceasta, CC constată că nu are competență de a rezolva cazul, adică nu zice nici da nici ba despre competențele guvernului demisionar sau constituționalitatea și legalitatea hotărîrilor. CC spune că acest subiect ține de competența curților de drept comun, care vor trebui să verifice încalcă sau nu Guvernul legea concesionînd aeroportul.

Respectiv, citînd deciziile de suspendare, Olesea Stamate nu demonstrează că concesionarea a fost ilegală. Aceste decizii nu pot fi interpretate ca argumente de nulitate sau abrogare a lor. Mai mult ca atît, CC a refuzat expres să se pronunțe asupra acestui subiect și ar fi greșit de a ignora acest lucru. 

Guvernul demisionar neascultător

Toate acestea nu înseamnă că Guvernul interimatului lui Leancă nu a încălcat grav legea. Într-adevăr, după ce Curtea i-a interzis pe 10 septembrie 2013 să aplice deciziile despre aeroport, Guvernul a aprobat pe 12 septembrie rezultatele concursului de selectare a concesionarului, adică a încălcat interdicția curții și a făcut-o să mai adopte o decizie de suspendare. Mai mult, în pofida avertizărilor CC, Guvernul aprobă pe 4 octombrie o decizie de reconfirmare a aprobării concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora, adică merge înainte cu concesionarea. Cu siguranță Guvernul a încălcat dispozițiile Curții Constituționale și asta înseamnă că cei responsabili trebuie trași la răspundere.

Ministra Stamate are dreptate să pună la îndoială legalitatea hotărîrilor adoptate pe marginea aeroportului de către Guvernul demisionar. Într-adevăr, nu este clar dacă un guvern „care doar administra” avea dreptul să stabilească condiții de concesionare, să desfășoare concursul, să negocieze sau semneze contractul. Totuși și aici există nuanțe. Or, prima hotărîre despre concesionarea aeroportului (prin care s-a propus aeroportul ca obiectiv pentru concesionare, abrogată și ea ieri) e încă din 2012, de pe timpul Guvernului Filat 2, iar alta (cea despre condițiile concesionării și concursului) a fost adoptată chiar în ziua moțiunii de cenzură împotriva lui Filat. Cel puțin în privința acestor două hotărîri argumentul va trece mai greu.


În loc de concluzie

Guvernul are o sarcină enormă în a apăra proprietățile strategice ale statului, a anula tranzacțiile ilegale și, în ultimă instanță, a promova interesul public. În cazul aeroportului se desfășoară o anchetă parlamentară care a constatat deja ilegalități procedurale și manipulări ce au premers concesionării aeroportului. Deputatul Igor Munteanu, președintele comisiei speciale, a declarat că aceasta a constatat „ilegalități și vicierea procedurilor de pregătire și de semnare a contractului de concesionare” a Aeroportului. Este important ca ancheta și acțiunile Guvernului îndreptate spre anularea sau rezilierea contractului și revenirea aeroportului în proprietatea statului să se concentreze anume pe încălcări vădite de procedură, trucarea concursului, vicii în negocierea și încheierea contractului, încălcarea interesului public și manipularea în procesul de luare a deciziilor (preferabil acestea să fie însoțite și de tragerea la răspundere a celor responsabili). Altfel, doar în baza unor interpretări juridice șubrede și greu de susținut, riscăm să ajungem dezarmați în fața arbitrajelor internaționale și chiar a instanțelor din țară.