Hotărâre CPR vs Ministerul Finanțelor: ONG-urile tot au dreptul la informații, iar ministerul a mințit

Autori: Elena DruțăAndrei Lutenco. CPR Moldova

În luna iulie, CPR a primit hotărârea (vezi documentul) motivată în procesul de judecată contra Ministerului Finanțelor. Potrivit acesteia, ONG-urile au, totuși, dreptul să acceseze informații oficiale. Instanța a stabilit că dreptul privind accesul la informații ne-a fost încălcat și a obligat ministerul să ne furnizeze unul din cele două documente solicitate de noi. Ceea ce nu am reușit să obținem nici prin judecată de la Ministerul Finanțelor este scrisoarea primită de la Comisia Europeană (Directoratul General pentru Relații Economice și Financiare/ DG ECFIN) despre care fostul ministru Armașu a afirmat că le-a fost expediată și că ar aprecia pozitiv reformele Guvernului. Motivul pentru care nu putem să obținem această scrisoare este pentru că Ministerul pur și simplu nu o deține. Reiese că Octavian Armașu, fost ministru al finanțelor și actual Guvernator BNM, a mințit.

După ce în luna aprilie 2018, ministrul finanțelor de atunci, Octavian Armașu, a făcut declarații publice potrivit cărora Comisia Europeană a lăudat reformele Guvernului printr-o scrisoare adresată ministerului, CPR a solicitat o copie. Ministerul a refuzat pe motiv că CPR, fiind o asociație obștească, nu este subiect al legii privind accesul la informație și, deci, nu are dreptul să solicite și să îi fie comunicate informații oficiale. De asemenea, ministerul a considerat că este obligat să furnizeze doar documentele ale cărui autor este, dar nu și cele care îi sunt comunicate de alte entități. După logica ministerului, de exemplu, dacă în interiorul Ministerului este elaborat și expediat un oarecare document, atunci  cetățenii îl pot solicita și obține. În alte cazuri, dacă Ministerului îi este adresată o scrisoare, un raport sau un document oficial, atunci acest drept al cetățenilor nu mai există.

Ministerul Finanțelor a refuzat să ne furnizeze și o copie a raportului privind îndeplinirea celor 10 condiții pentru debursarea primei tranșe din asistența macro-financiară de 100 milioane EURO. Motivul invocat a fost același: ONG-urile nu sunt subiecți ai legii 982 și ministerul nu este obligat să ne comunice raportul solicitat.

Judecătoria Chișinău: ONG-urile tot au dreptul să solicite informații oficiale

Judecătorul a luat o hotărâre în acest cazul CPR împotriva Ministerului Finanțelor încă în luna februarie, dar hotărârea motivată a fost emisă și comunicată Centrului de Politici și Reforme abia peste cinci luni.

Din textul hotărârii motivate aflăm că, în pofida dubiilor Ministerului Finanțelor (și a altor ministere) , ONG-urile au, totuși, dreptul de a solicita și primi informații în temeiul Legii privind accesul la informație. Avem deci, o hotărâre judecătorească care ne dă dreptate, care stabilește clar că ONG-urile tot sunt subiecți ai legii privind accesul la informație și că instituțiile publice nu trebuie să interpreteze în mod restrictiv legea 982/2000. Am susținut de la bun început că motivul refuzului este tendențios și că reprezintă doar un tertip pentru a refuza o informație care ar fi trebuit să fie extrem de ușor comunicată solicitantului. Era suficient să fie atașată la un e-mail de răspuns. După această hotărâre, decade unul din motivele deseori invocat de  instituțiile publice pentru a refuza comunicarea informațiilor oficiale și de interes public.

Ministrul Armașu a mințit: ministerul nu deține acea scrisoare

Totodată, judecătorul a mai stabilit că Ministerul Finanțelor nu este posesorul scrisorii solicitate de CPR. Reiese că fostul Ministru Armașu și reprezentanții ministerului au mințit – fie în fața presei (când ministrul afirma că ar avea la dispoziție o scrisoare din partea UE care laudă reformele guvernul), fie în sala de judecată (unde curtea a constatat că ministerul nu avea la dispoziție o astfel de scrisoare). Ministerul a invocat în refuzul de informații faptul că acesta nu este autorul respectivei scrisori și ne-a recomandat să ne adresăm expeditorului acesteia. Potrivit legii 982, cetățenii pot solicita atât documente a căror autor este instituția publică, cât și informații care acesteia i-au fost prezentate, care i-au fost puse la dispoziție de alți subiecți de drept. Ministerul Finanțelor a invocat deci un motiv neconform prevederilor legale.

Judecătorul a dispus, cu referire la celălalt document solicitat de noi (raportul privind cele 10 condiții) și refuzat de către minister, ca acesta să ne fie pus la dispoziție. Este vorba de raportul privind progresele înregistrate în îndeplinirea celor 10 condiții pentru debursarea primei tranșe din cele 100 milioane de euro asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene. De elaborarea acelui raport era responsabil inclusiv Ministerul Finanțelor. Este condamnabil că este nevoie de un proces de judecată pentru ca un minister să fie impus să comunice solicitantului un raport de a cărui elaborare a fost responsabil.

Hotărârea primei instanțe a fost contestată atât de CPR, cât și de către minister. Ne exprimăm în continuare determinarea de a obține informațiile solicitate: suntem convinși că declarațiile făcute public de către un ministru trebuie să poată fi supuse verificării de către cetățeni (și ONG-uri), mai ales când se face referință la documente oficiale adresate ministerului. În același timp, ne exprimăm mirarea pentru efortul de timp, resurse umane și financiare pe care un minister este dispus să îl cheltuie pentru a NU comunica informații oficiale.

În final, facem apel către noua conducere a Ministerului Finanțelor de a elucida acest mister cu privire la existența documentelor menționate mai sus. În spiritul legii 982 privind accesul la informații și a controlului democratic al cetățenilor asupra instituțiilor publice, acest proces de judecată nici nu ar fi trebuit să existe, iar după această hotărâre este incredibil că reprezentanții ministerului mai vor să îl continue. 

CPR Moldova se află în proces de judecată cu alte două ministere. Cu Ministerul Economiei și Infrastructurii ne judecăm pe accesul la informații ce țin de subiectul privatizării clădirii Codru, iar cu Ministerul Afacerilor Interne – pe elemente ce țin de modul în care au fost expulzați cei șapte cetățeni turci.