La mai mult de o lună după „extrădarea” profesorilor de la Liceul „Orizont”, autoritățile nu își pot justifica acțiunile într-un caz care poate deveni cel mai mare abuz al drepturilor omului din Moldova din ultimul timp. Am solicitat informație de la Poliția de Frontieră despre modul în care cei șapte profesori au părăsit teritoriul național al Republicii Moldova, iar solicitarea ne-a fost refuzată.
Pe 6 septembrie, șapte profesori ai liceului Orizont, au fost ridicați pe sus, pe neprins de veste și transportați în Turcia. CPR Moldova a scris anterior despre șirul de ilegalități comise. Acest subiect este unul extrem de îngrijorător, pentru că, la o analiză a faptelor, se pare că una din instituțiile statului (și rămâne încă de stabilit cu exactitate care) pur și simplu a răpit și a traficat ilegal un grup de cetățeni străini, stabiliți de o viață, în mod legal, în Moldova. Aceștia au fost duși cu forța într-un stat în care, cu mare probabilitate au fost sau vor fi torturați și supuși unui proces inechitabil.
Pentru a clarifica situația, am efectuat câteva solicitări de informație, printre care una adresată Poliției de Frontieră. Am vrut să știm, mai exact:
- În baza căror acte de identitate aceste persoane au părăsit teritoriul național al Republicii Moldova;
- Ce personal specializat a însoțit la punctul de trecere a frontierei acest grup de cetățeni străini și de la care instituție: SIS sau BMA? Grupul a fost însoțit doar până la punctul de trecere al frontierei sau până în țara de destinație?;
- Modalitatea prin care grupul de persoane a părăsit teritoriul național (cursă comercială sau cursă charter);
- Decizia cărei instanțe naționale i-a fost prezentată Poliției de Frontieră de către personalul specializat care a însoțit grupul de cetățeni turci și care a servit drept temei pentru îndepărtarea acestora de pe teritoriul național al Republicii Moldova.
CPR Moldova nu a solicitat nicio informație cu caracter personal. Interesul nostru și al tuturor cetățenilor țării este să ne asigurăm că legislația țării este respectată. Este dreptul nostru să știm care instituții au fost implicate și cui i se atribuie încălcările brutale ale procedurilor legale și ale drepturilor omului.
Aici răspunsul instituției.
Calificăm acest refuz mai mult decât nejustificat, acesta este o următoare încălcare a dreptului cetățenilor de acces la informație și o complicitate în tentativa de mușamalizare a ilegalităților din 6 septembrie. Ținând cont de subiectul extrem de sensibil și de gravele dubii apărute în spațiul public, legate de activitatea Poliției de Frontieră (că ar fi permis ieșirea din țară a cetățenilor turci, în absența actelor lor de identitate), instituția ar fi trebuit să comunice public dovezi ale respectării legislației. În absența acestora și în urma refuzului expediat către CPR Moldova ne declarăm extrem de îngrijorați de insistența cu care instituțiile statului țin să ascundă această informație de societate și de colaborarea solidară la comiterea ilegalităților între instituții diferite ale statului.
Facem un apel către conducerea Ministerului Afacerilor Interne să dispună eliberarea imediată a informației solicitate de către CPR Moldova, dar și să dispună disciplinarea conducerii Poliției de Frontieră pentru modul în care instituția subordonată MAI ascunde această informație.
Pe același subiect și în virtutea responsabilităților ce îi sunt atribuite de legislația în domeniu, am expediat, pe data de 24 septembrie, o solicitare și către Biroul de Migrație și Azil. Constatăm depășirea termenului legal de 15 zile și sperăm, totuși, că BMA ne va expedia un răspuns mai util decât cel al Poliției de Frontieră și că va oferi clarificările necesare.
Deși politicienii moldoveni au negat că ar fi complici la persecutările oponenților regimului Erdogan, nici societatea, nici comunitatea internațională, nu au crezut explicațiilor lor.
Autoritățile moldovene s-au bâlbâit, s-au contrazis în declarații și nu au oferit o explicație clară – cine a făcut-o, la solicitarea cui, care a fost procedura legală exactă. Șapte profesori, deja de mai mult de o lună, se află, potrivit rudelor acestora, prin închisorile din Turcia, iar societatea noastră nu a primit nicio explicație despre cât de justificate și necesare au fost acțiunile autorităților noastre.
A fost expulzare? Sau a fost extrădare? Sau aplicată procedura de declarare a șapte profesori drept persoane indezirabile? Care au fost motivele acestei decizii? De ce Biroul Migrație și Azil inițial a declarat că nu a avut nici o implicare, după care s-a contrazis la distanță de câteva zile? Și nu în ultimul rând, cum a avut loc transportarea acestor oameni din punct de vedere tehnic, în condițiile în care rudele acestora au declarat pentru presă că acei șapte profesori au fost scoși din țară fără a avea la ei niciun act de identitate.
Republica Moldova insistă se se autointituleze un stat democratic. Într-o democrație statul nu minte și nu furnizează publicului informații false. Într-o democrație instituțiile statului nu încalcă, în văzul tuturor, legile pe care tot ele și le scriu. O democrație nu expulzează oamenii în țări unde ei ar putea fi supuși torturii sau unui tratament inuman. Astfel Republica Moldova și-a încălcat propria legislație și convențiile internaționale la care face parte. Pentru că asta nu e suficient, publicul nici nu primește explicațiile la care are tot dreptul.
The opinions expressed in this document/article are solely those of the authors and do not necessarily represent those of the National Endowment for Democracy.
