Autoare: Ala Revenco. Co-fondatoare Părinți Solidari
De-a lungul anilor, funcționari din șase direcții de Educație, Tineret și Sport din Primăria mun. Chișinău au aplicat diferite scheme cu scopul de a ocoli legea în ceea ce privește achizițiile publice. Divizarea achizițiilor, achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în cantități mici, pentru a evita utilizarea metodelor competitive, este una din frecventele încălcări constatate de organele de control. Astfel, se evită o competiție deschisă, iar contractele sunt luate de agenții economici „preferați”. Schimbarea primarilor nu aduce mai multă transparență. De la Chirtoacă la Codreanu suma achizițiilor netransparente s-a majorat de șapte ori.
2 miliarde lei pentru sistemul educațional din Chișinău
Domeniul educației constituie 49,77% din bugetul aprobat al mun. Chișinău pentru 2018, adică 2,015 miliarde de lei din totalul de 4,049 miliarde de lei. Gestionarea acestor resurse financiare s-a efectuat în cea mai mare parte prin intermediul a Direcției Generale Educație, Tineret și Sport și direcțiile Educație, Tineret și Sport din cinci sectoare ale municipiului.
Acești bani sunt destinați salarizării angajaților din domeniul educațional, procurării de bunuri, lucrări și servicii necesare pentru buna funcționare a instituțiilor de învățământ. Conform legislației, procurările urmează să fie efectuate prin proceduri de achiziție publică, în baza unui plan de achiziții anual, elaborat de autoritatea contractantă.
Ilegalități cu rădăcini adânci
De-a lungul anilor, funcționarii și factorii de decizie din cadrul instituțiilor menționate au aplicat diferite scheme, cu scopul de a ocoli sau chiar încălca legea în procesul de efectuare a achizițiilor publice. Există mai multe rapoarte ale instituțiilor de control și experților în domeniu, care menționează ilegalitățile admise și riscurile procedurilor de achiziție publică:
- Raportul auditului regularităţii executării bugetului municipal Chişinău şi conformităţii gestionării patrimoniului public pe anul 2008 (efectuat de Curtea de Conturi) remarcă, printre altele, că „lipsa procedurilor corespunzătoare de control intern şi nerespectarea prevederilor legale ce reglementează domeniul achiziţiilor publice au condiţionat necontractarea serviciilor pentru necesităţile publice, au contribuit la evitarea desfăşurării procedurii de achiziţii publice conform prevederilor legale, la nedezvoltarea concurenţei şi transparenţei, neasigurarea garanţiei de execuţie a contractelor”.
- Raportul de audit intern al Primăriei mun.Chișinău pentru anul 2009, conform sursei Ziarul de Gardă conține o listă lungă de încălcări depistate în cadrul procedurilor de achiziție, inclusiv faptul că ”din cauza disfuncţionalităţii procesului de achiziţii publice la etapa de contractare, structurile auditate, utilizând diverse mecanisme, practicau divizări de achiziţii prin semnarea separată a contractelor, în scopul aplicării unor alte proceduri, mai rapide şi mai simple, de achiziţie, fapt care nu asigură respectarea prevederilor art. 69 (alin.1) din Legea achiziţiilor publice din 13.04.2007 şi pct. 5 şi 7 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 148 din 14.02.2008.”
- Dosarul licitațiilor trucate, care a demarat la 24 noiembrie 2016. Potrivit datelor anchetei, procesul de achiziții publice se desfășura cu abateri grave de la legislație, prin favorizarea unor companii, iar pentru asta, agenții economici le plăteau funcționarilor, lunar sau pentru fiecare licitație în parte, anumite sume de bani.
- Studii și recomandări ale ONGurilor și experților în domeniu.
Schema divizării achizițiilor dăinuie în timp și în spațiu
Divizarea achizițiilor este una din cele mai frecvente încălcări constatate de organele de control. Neținând cont de cadrul legal, Direcțiile de Educație, Tineret și Sport din mun. Chișinău practică achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în cantități mici, pentru a evita utilizarea metodelor competitive. Astfel, ei exclud transparența și „micșorează riscul” de atribuire a contractului altui agent economic, decât cel „preferat”. Mai corect spus, contractul se atribuie direct agentului economic, cu care își dorește colaborare factorul de decizie din DETSul respectiv, evident la prețuri și „otkaturi” convenabile pentru ambele părți.
Chiar dacă problema utilizării ineficiente a banilor publici în cadrul subdiviziunilor mun. Chișinău a fost abordată cu regularitate de organele de control și societatea civilă, inclusiv au fost făcute și recomandări, totuși, pe parcursul anilor fenomenul divizării achizițiilor a luat amploare.
De la Chirtoacă la Codreanu – suma achizițiilor netransparente s-a majorat de 7 ori
„Procesul de spălare” a banului public prin achiziții de mică valoare nu a fost afectat nici schimbările primarilor generali interimari ai mun.Chișinău. Astfel, pentru anul 2009, în perioada mandatului lui Dorin Chirtoacă, conform Raportul de audit intern al Primăriei mun. Chișinău cele 4 autorități contractante menționate în tabel, au încheiat 335 contracte de valoare mică în sumă totală de 5,8 milioane lei.
Din 6 noiembrie 2017 Chișinăul are un nou primar interimar – Silvia Radu, care a fost înlocuită la 25 aprilie 2018 cu Ruslan Codreanu. Ultimul este expert în domeniul reformelor primăriei mun. Chișinău, cu publicații în domeniul luptei anticorupție. Totuși,rapoartele privind achizițiile de mică valoare pentru anul 2018 indică clar că comparativ cu anul 2009, pentru 3 din cele 4 Direcții de Educație, Tineret și Sport monitorizate, numărului de achiziții de mică valoare s-a dublat, iar valoarea contractelor de acest tip s-a majorat considerabil, cele mai mari cote atingînd la DETS Râșcani – de 6,7 ori și la DETS Centru – de 7,3 ori.
Pe Fleaș îl sancționăm, dar pe restul nu-i vedem
Se pare că aceste tendințe extrem de alarmante nu trec neobservate pe lîngă actualul primar interimar, doar că comportamentul față de cei ce toacă milioanele de lei destinate copiilor, este foarte selectiv. Ca exemplu, la 20 august 2018, Primarul interimar al capitalei Ruslan Codreanu a solicitat Comisiei de disciplină a DGETS să ia atitudine vizavi de activitatea șefului adjunct al Direcției – Alexandru Fleaș. Codreanu îl acuza pe Fleaș că s-ar face vinovat de neregulile ce țin de achizițiile publice defectuoase și lipsa transparenței cheltuirii banilor publici, iar ca urmare a acestor învinuiri (pe care le considerăm pe deplin motivate și argumentate) în luna septembrie 2018, Alexandru Fleaș a demisionat.
În același timp, la cel puțin încă două DETSuri – DETS Centru și DETS Râșcani, situația la capitolul transparența și eficiența utilizării banilor publici, ar fi fost mult mai gravă, dar a rămas „neobservată” de primarul interimar și echipa acestuia. Practicile de divizare au continuat și după demisia lui Alexandru Fleaș, astfel că doar în luna septembrie 2018 DETS Rîșcani a semnat 30 contracte de achiziții de mică valoare în sumă de 2,03 milioane lei. Mai mult de jumătate din contractele menționate (17) au fost pentru achiziționarea lucrărilor de reparații.
Concluzii
Utilizarea eficientă a banilor publici ar trebui să fie un domeniu cheie, de interes major și cu o monitorizare sporită din partea autorităților municipale, însă cele de mai sus demonstrează fie lipsa de interes a primarilor în raport cu gestiunea frauduloasă a resurselor financiare, fie complicitatea lor în acest proces. Neregulile sunt observate doar în cazuri extrem de selective, când se caută motive pentru demiterea unei persoane concrete, iar restul funcționarilor continuă să practice aceleași scheme pe parcursul a unui deceniu, fără a fi sancționați pentru încălcările comise.
Codul Contravenţional al Republicii Moldova conţine un capitol dedicat contravenţiilor ce afectează activitatea autorităţilor publice, iar articolul 327¹ prevede situaţiile de încălcare a regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice, inclusiv divizarea achiziţiei publice prin încheierea unor contracte separate, în scopul aplicării altei proceduri de achiziţie decât cea care ar fi fost utilizată conform actelor normative.
Doar că nici primarul Dorin Chirtoacă, nici Silvia Radu și nici Ruslan Codreanu nu au utilizat sistematic aceste prevederi legale pentru a stopa practicile cu iz de corupție în domeniul achizițiilor publice.