Autor: Andrei Cebotari. CPR Moldova
Reieșind din faptul că în ultima perioadă în spațiul public apar tot mai des informații privitor la încălcarea regimului juridic de integritate, fără ca cineva să fie sancționat, CPR Moldova și-a propus să analizeze în ce măsură reforma ANI-ului poate fi considerată realizată.
Președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI) – Rodica Antoci declara pe pagina oficială a instituției că ANI are misiunea să asigure integritatea funcționarilor și a demnitarilor publici, să prevină actele de corupție, atât prin exercitarea controalelor și informare, cât și prin educarea subiecților declarării.
La 16 mai 2019, am primit răspunsul de la ANI privitor la numărul sesizărilor parvenite privitor la încălcarea regimului juridic al declarațiilor de venit și al conflictelor de interese din partea instituției de la inițierea reformei din 2016 până în prezent. Astfel am fost informați că, în perioada anilor 2016-2017, instituția s-a aflat într-o perioadă inactivă, astfel nu a fost efectuată nici o sesizare din partea instituției privind neregulile în declarațiile de venit și conflictele de interese. Reformarea instituției a durat mai bine de 2 ani, iar activitatea de facto a instituției noi reformate a început odată cu numirea primilor inspectori de integritate (11 iunie 2018). Deși pentru anii 2018 – 2019 bugetul ANI a fost de circa 30 milioane de lei, rezultatele obținute de această instituție nu justifică aceste cheltuieli exorbitante.
Pentru întregul an 2018, ANI a sesizat doar 2 cazuri de conflicte de interese în baza art. 3261 din Codul Penal, însă pe ambele cazuri a fost dispusă încetarea urmăririi penale, ceea ce înseamnă că nimeni nu a fost pedepsit.
În anul 2019, ANI a efectuat o sesizare pe fals în declarația de avere, pasibilă de pedeapsă penală conform art. 3521 alin.(2) din Codul Penal, aceasta fiind încă în curs de examinare.
Astfel, din februarie 2016, de când Guvernul a propus reformarea sistemului de integritate și până în prezent, avem: peste 4 ani de reforme, circa 30 milioane de lei alocați pentru activitatea ANI pentru ultimii doi ani și doar 3 sesizări privind încălcarea regimului juridic al declarațiilor de venit și conflictelor de interese. Din cele 3 sesizări, pe 2 a fost dispusă încetarea urmăririi penale și doar 1 este în curs de examinare, iar noi nu putem fi siguri că acest caz va ajunge în instanța de judecată.
Ținem să menționăm că în februarie 2016, Guvernul a aprobat pachetul legislativ de reformare a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și a sistemului de declarare a averilor și intereselor personale pentru persoanele cu funcții publice și de demnitate publică. Această reformă făcea parte din pachetul larg de reglementări anticorupție din Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Scopul reformei părea unul nobil. Guvernul își propunea să asigure independența instituțională și operațională prin excluderea controlului politic direct asupra autorității. Intenția era, cel puțin formal sporirea credibilității în instituție și crearea unor mecanisme clare și eficiente de prevenire a corupției și responsabilizarea funcționarilor. Acestea din urmă trebuiau să descurajeze încălcarea prevederilor legale și să permită, pentru prima dată, posibilitatea confiscării averii nejustificate.
Încă la aprobarea reformei CNI, și Transparency International a manifestat îngrijorări privind riscul de compromitere a reformei. Printre acestea se enumerau:
- promovarea insistentă în fruntea CNI a unei persoane (Victor Strătilă) care anterior s-a opus reformării instituţiei, a luat o decizie în situaţie de conflict de interese, în cazul decidenţilor din Banca Naţională a Moldovei, a încălcat disciplina de lucru și nu trecuse testul la poligraf;
- angajaţii autorităţii erau ameninţaţi cu pornirea anchetelor interne pentru nesupunere față de-o persoană care încă nu era desemnată în funcţie, ceea ce putea afecta independenţa viitorilor inspectori de integritate;
- condiţiile transferului puterii la ANI într-un mod confuz şi scandalos, supuneau riscului spargerea bazei de date şi arhivei ANI (declaraţiile de venituri şi proprietate/de avere şi interese personale, hotărârile CNI şi documentele din investigaţiile efectuate) în beneficiul unor grupuri de interese obscure etc.
Se pare că suspiciunile de nerealizare a reformei au fost întemeiate și sunt actuale până în prezent. Nici o persoană nu a fost trasă la răspundere penală pentru falsul în declarațiile de venit și exercitarea funcției în conflict de interese, asta, deși în mass-media în repetate rânduri au apărut informații cu privire la încălcarea regimului juridic de integritate.
Propuneri și Recomandări
Un prim pas pentru oferirea unei autonomii mai ample ANI-ului, ar fi ca acesta să aibă posibilitatea de a exercita urmărirea penală pe cazurile de încălcare a regimului juridic al declarațiilor de venit și conflictelor de interese. Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, oferă ANI-ului doar statutul de organ constatator, care are posibilitatea doar să sesizeze Organul de Urmărire Penală, Serviciul Fiscal de Stat sau conducerea organizaţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea încetării mandatului acestuia, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia. La moment, inspectorii de integritate au posibilitatea de a aplica, de sine stătător, doar contravenții.
Un alt pas important în înfăptuirea reformelor de integritate ar fi realizarea și aplicarea, în practică, a unui mecanism real de confiscare a averii nejustificate sau a contravalorii acesteia. Legea prevede expres că, în cazurile în care inspectorii de integritate constată diferenţe substanţiale între veniturile declarate şi averea deținută, iar persoana supusă controlului nu poate justifica proveniența acestor bunuri, inspectorii de integritate pot înainta o cerere privind confiscarea averii nejustificate sau a contravalorii acesteia. Cu toate acestea, ână în prezent, o asemenea procedură nu a fost inițiată,, deși inspectorii de integritate au avut, de mai multe ori, temeiul să o facă.