Astăzi deputații au respins inițiativa de a declara anul 2019 anul luptei împotriva corupției, fără, măcar, să mimeze o discuție, deși peste 50 de organizații au susținut această inițiativă. Dezbateri serioase despre problema corupției nu au avut loc de ceva timp în societate, iar acest lucru este, în primul rând, meritul celor ce ne conduc.
Pe 9 decembrie, este Ziua Internațională a Anticorupției. În Republica Moldova, unde corupția este constant în top trei probleme, unde nivelul de percepție al corupției marchează de doi ani încoace cel mai înalt scor și unde corupția afectează calitatea vieții fiecărui cetățean, dar și funcționarea statului de drept, politicienii de la guvernare au tăcut. O tăcere apăsătoare în condițiile în care îți asumi o guvernare pro-Moldova, promiți o viață mai bună, servicii publice mai calitative, locuri de muncă bine plătite, dar nu menționezi și nu te angajezi într-o luptă transparentă și permanentă împotriva corupției.
În această duminica, după publicarea mesajului video adresat de Președintele român Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Internaționale a Anticorupției, am așteptat un mesaj asemănător și din partea autorităților centrale de la Chișinău. Un apel ce-ar fi enunțat importanța promovării unor standarde de integritate, a acțiunilor specifice pentru implementarea prevederilor convenției ONU împotriva corupției și condamnarea corupției sistemice, care, apropo, îi privează pe cetățenii acestei țări de un trai decent și reprezintă una din cele mai importante amenințări la adresa statului de drept și a democrației per ansamblu.
Deja de 15 ani, din momentul în care a fost adoptată Convenția ONU împotriva corupției, comunitatea internațională încearcă să sensibilizeze opinia publică privitor la efectele negative ale corupției, celebrând pe 9 decembrie Ziua Internațională a Anticorupției.
Convenția, un prim tratat universal axat pe combaterea corupției, a fost semnat de peste 180 de state și a fost ratificat de către Republica Moldova pe 6 iulie 2007, prin legea 158/2007.
Însă în Republica Moldova, Ziua de 9 decembrie a fost consemnată într-o liniște monumentală: nici un comunicat semnificativ din partea unor autorități cu rol central în implementarea prevederilor convenției, nici un apel public verbalizat de oficialii de la Chișinău. E adevărat că riscam, cu toții, să percepem asemenea mesaje drept pure formalități, private de vreun angajament real.
Dincolo de faptul că suntem la coada multor clasamente (Indicele de Percepție a Corupției elaborat de Transparency International, poziționează în 2017 Moldova pe locul 122 din 180 de țări), lupta împotriva corupției este o prioritate pentru cetățenii Republicii Moldova. Acest fapt este confirmat și de rezultatele ultimului Barometru al Opiniei Publice, care indică faptul că mai mult de 90% din cetățeni nu sunt mulțumiți de ceea ce face conducerea țării în domeniul combaterii corupției, iar 35% din cetățeni plasează corupția pe primele trei locuri în ceea ce privește “lucrurile ce îi îngrijorează cel mai mult”.
Efectele corupției, cetățeanul Republicii Moldova le resimte fie prin prețul final exagerat pe care îl achită pentru diverse bunuri sau servicii, iar alteori lipsa acestor bunuri/servicii, absența accesului la unele servicii publice, imposibilitatea de a accede în anumite funcții, venituri reduse sau lipsa oportunităților egale pentru toți cetățenii, o infrastructură subdezvoltată, justiție selectivă… Din păcate, acestea nu sunt decât unele realități dintr-o multitudine de consecințe negative ale căror victime suntem cu toții.
Se pare, însă, că ceea ce populația percepe ca fiind o primordialitate, nu este tocmai în capul listei pentru cei de la cârma țării. Și, deși pe parcursul ultimilor ani au fost condamnate mai multe persoane pentru acte de corupție și adoptate unele proiecte de legi ce aveau, cel puțin de formă, menirea să amelioreze situația în cazul corupției la nivel înalt, implementarea lor e defectuoasă.
Totodată, au fost promovate inițiative care par să fi avut scop legalizarea mijloacelor de proveniență frauduloasă și liberarea de răspundere penală a celor ce au comis infracțiuni economice. Drept exemplu – binecunoscutele proiecte de lege ce au provocat nenumărate critici, precum cele privind “decriminalizarea infracțiunilor economice” și “liberalizarea capitalului și stimulare fiscală”, dar și la legea privind acordarea cetățeniei în schimbul unor investiții, care a stârnit nu mai puține reacții contradictorii.
CPR Moldova a lansat ceva timp în urmă o inițiativă menită să convingă autoritățile moldovenești să declare anul 2019 – anul luptei cu corupția. Demersul este susținut de un număr impresionant de organizații, un număr în continuă creștere.
9 decembrie putea fi, pentru oficialii de la Chișinău, ocazia perfectă pentru a prelua o frumoasă inițiativă, susținută de numeroși reprezentanți ai societății civile, mass-mediei și mediului de afaceri.
Motivul omiterii subiectului anticorupției este evident: statul eșuează, fie din incapacitate, fie din lipsă de voință, să adreseze eficient problema corupției. Putem, deci, presupune că lupta împotriva corupției nu va figura nici în felicitările de Anul Nou ale demnitarilor moldoveni.