Cum să protesteze cetățenii

Asta se întreabă mai mult cetățeni în aceste zile prin țară. Cetățenii trebuie să aducă pălării să se protejeze de soare, apă să se hidrateze și să știe de ce vin la protest în caz că „unele” televiziuni îi abordează pentru a discredita protestul. De restul trebuie să se ocupe statul. Este datoria lui.

Articolul 20 din Legea privind întrunirile prevede că autoritatea administrației publice locale are obligația să să creeze toate condiţiile pentru desfăşurarea paşnică a întrunirii.

Mai mult ca atât, articolul 21 ne spune că dacă în timpul desfăşurării întrunirii unii participanţi încalcă ordinea publică sau organizează întruniri din categoria celor interzise (care îndeamnă la război sau ură, incită la discriminare sau violență, etc.), organizatorul, în caz de necesitate împreună cu poliţia, îi va îndepărta pe aceştia.

Și atunci, de ce și-ar face cetățenii grijă de siguranța lor în cadrul protestului din 26 august?

Subtilele intimidări

În ultima vreme, apar tot mai multe cazuri de implicare a poliției și a protestatarilor dubioși, sau acuzații îndoielnice. Luate ca incidente aparte, acestea nu trezesc mari îngrijorări Analizate împreună însă ne fac să ne întrebăm de ce unii sunt mai păziți decât alții și de ce și care sunt intențiile autorităților: de protejare și prevenire sau de intimidare.  

1. Intimidarea prin prezență și filmări

Grupuri pașnice de cetățeni, dar vocali critici ai guvernării, declară că sunt păziți de zeci de polițiști, în uniformă și în civil. La 17 august, la Congresul Diasporei organizat de către Biroul Relații cu Diaspora, respectiv de autorități, reprezentanții grupului Adoptă un Vot – cunoscut pentru opoziția față de guvernare, au sesizat prezența a zeci de polițiști atât în afara, cât și în interiorul clădirii.

La protestul permanent #occupyguguta, participanții prezintă dovezi ale prezenței masive a polițiștilor, la orice tip de discuții pașnice sau chiar la acțiuni de salubrizare, în sensul direct al cuvântului. În acest video, urmărim mai mulți polițiști care roiesc în jurul spațiului la un eveniment în care se discută despre accesul la informație. CPR Moldova pe această cale a solicitat de la Ministerul Afacerilor Interne informație cu privire la resursele umane alocate patrulării acelei zone. Un răspuns în termenul legal nu a fost primit. Vitalie Sprînceană, unul din membrii activi ai comunității, scrie că E clar că prin prezența lor fizică ostentativă, afișată într-un mod aproape agresiv, polițiștii (chiar dacă foarte politicoși) nu ne protejează pe noi de eventuali neprieteni, ci mai degrabă ne izolează de eventuali prieteni.

Chiar dacă prezența poliției ar trebui să însemne mai multă protecție, numărul supraveghetorilor, insistența în a face fotografii și video, dar și alegerea aleatorie a evenimentelor la care să vină, fac membrii acestor comunități să pună serios la îndoială bunele intenții. Desigur, polițiștii nu sunt prea mulțumiți de faptul că trebuie să supravegheze ore în șir în zilele de odihnă, grupuri de cetățeni care protestează sau lucrează pașnic. În același timp, trebuie să urmeze ordinele superiorilor lor care țin să asigure că astfel protejează cetățenii.

Ghidul OSCE privind libertatea întrunirilor spune că înregistrarea video sau foto a întrunirilor, de regulă, este permisă și nu încalcă dreptul la viața privată. În același timp, dacă aceasta se face permanent sau există o procesare sistematică a acestui tip de informație, atunci există un risc de încălcare a vieții private. Mai mult ca atât, potrivit astfel de acțiuni pot descuraja pe alții să se bucure de dreptul la întruniri.

Sperăm să primim un răspuns de la MAI, prin care să ne explice cât de sistematică este monitorizarea protestatarilor și cum este folosită informația.

Un alt incident a fost prezența la protest a unei angajate a Poliției Hîncești, care documenta protestul, dar se prezenta ca stagiar al Unimedia. Poliția nu a putut explica motivația și inițiativa angajatei lor.

2. Protestatarii dubioși și agresivitatea fizică

La recentele proteste organizate de partidele politice de opoziție, mai multi organizatori au sesizat contramanifestanți agresivi. Mai mult ca atât, victime au fost jurnaliștii prezenți pentru a informa corect despre eveniment. La Orhei, o jurnalistă de la Radio Orhei a fost bruscată cu o mătură chiar de primarul Jorei de Mijloc. Un alt jurnalist a fost agresat la protestul din Ialoveni. Atunci când a raportat despre presupusul atacator reprezentantului poliției, aceasta din urmă a spus că ulterior vor fi luate măsuri. Conferințele de presă ale politicienilor de opoziție, la fel nu scapă de agresiunea unor protestatari, cum ar fi țipetele și îmbrâncelile simpatizanților lui Shor la conferința lui Andrei Năstase sau amânarea conferinței Comitetului de Rezistență ACUM, după invazia acelorași susținători ai lui Shor. În Nisporeni, Ialoveni, Anenii Noi, Ungheni și alte orașe unde se organizau proteste pașnice, au fost organizate contraproteste „spontane” cu retorică violentă și agresivă. Printre contraprotestatari sunt recunoscuți membri ai partidului de guvernare – Partidul Democrat, autodeclarat pro-european.

Duminică, în PMAN vor avea loc două manifestații: protestul masiv organizat de ACUM și o întrunire a Maiei Laguta – cunoscută pentru organizarea mai multor mici proteste care au degenerat în altercații, de obicei, în preajma Primăriei Chișinăului. Mai mult ca atât, aceasta a exprimat de-a lungul timpului ostilitate față de liderii partidelor care vor fi prezente la protest. Bunăoară, a promis că o va face praf pe Maia Sandu, în caz că aceasta o va atinge.

Este datoria forțelor de ordine și a Primăriei Chișinău să asigure buna desfășurare a ambelor întruniri.

3. Presupuși instigatori

Fiecare protest mare anunțat de către liderii partidelor de opoziție și societatea civilă este precedat de știri răsunătoare despre potențiale provocări. S-a întâmplat în luna iunie când Poliția a identificat niște indivizi care ar fi chemat pe rețelele de socializare la dezordini în masă.

La acest protest, presupușii provocatori deja nu mai sunt anonimi. Ieri, a fost reținut la frontiera cu Ucraina, Ruslan Verbițki, cunoscut activist la Platformei DA, pentru faptul că ar fi tăinuit muniții și , mai mult ca atât, nu ar fi avut documente pentru acestea. Mai mulți jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și-au manifestat neîncrederea față de veridicitatea acestor fapte. Natalia Morari scria pe Facebook că nimeni nu poate crede că un protestatar activ, membru al Platformei DA, conștient de faptul că este urmărit sau ascultat, poate avea asemenea muniții, iar Sergiu Tofilat, de la watchdog.md, scria că astfel se transmite un mesaj celor care se opun regimului, că autoritățile pot recurge la orice fel de mizerii pentru a ne persecuta.

Putem crede sau nu bunelor intenții ale autorităților sau știrilor despre provocatorii și instigatorii din opoziție. Cert este că acestea se înscriu organic în contextul celorlalte practici utilizate pentru a descuraja protestul pașnic și discursului ostil față de orice manifestare a dezacordului cu guvernarea.

Ce trebuie să facă cetățenii

Colegii noștri de la CRJM au făcut o serie de recomandări despre ce trebuie să facă cetățenii la protest, pentru a se proteja. Vă prezentăm câteva din ele:

În caz că vedeți potențiale provocări sau provocatori:

  • Îndepărtați-vă de ei. Faceți cinci pași în urmă pentru ca provocatorul să rămână singur;
  • Anunțați imediat poliția și/sau persoanele desemnate de organizatorul protestului;
  • Fotografiați-i / filmați-i cu orice mijloace pe care le aveți (telefon, camere video etc.), după caz, plasați înregistrările în spațiul public (rețele sociale) și eventual platforma on-line www.monitor.md;
  • Nu încercați să răspundeți prin acțiuni violente. Orice violență este motiv de reținere și sancționare.
  • Și cel mai important – nu vă lăsați provocați. Nu le urmați exemplul.

În caz de reținere:

  • Documentați cum puteți reținerea (faceți poze, postați pe rețelele de socializare, trimiteți un sms, etc.) și anunțați de îndată rudele);
  • Poliția trebuie să vă explice motivele reținerii și să vă prezinte în scris informația despre drepturile Dvs. ;
  • Aveți dreptul la un avocat imediat după reținere;
  • Aveți dreptul să discutați în privat cu avocatul cât aveți nevoie;
  • Nu faceți declarații și nu semnați documente în lipsa avocatului;
  • În termen de 3 ore de la reținere, poliția va întocmi un proces-verbal pe care urmează să-l semnați în prezența avocatului. Contrasemnați în prezența avocatului procesul-verbal de reținere și indicați obligatoriu, în special dacă în document datele sunt relatate neveridic: informațiile veridice legate de data și ora reținerii, data și ora aducerii la cunoștință a procesului-verbal de reținere, locul reținerii, starea fizică în momentul reținerii.;
  • Poliția este obligată să vă dea posibilitatea să contactați rudele sau o persoană la alegerea Dvs. pentru a le informa despre reținere și locul aflării – în maxim 6 ore de la reținere;
  • Nimeni nu are dreptul să va atace fizic sau psihologic, să vă cauzeze prejudicii, să vă maltrateze sau să aplice tortura.

Ce trebuie să facă poliția și autoritățile?

  • Să respecte și să protejeze dreptul de a protesta.
  • Să asigure desfășurarea pașnică a protestului, în acest caz, ale ambelor manifestații.
  • Să izoleze potențiali provocatori, și, mai ales, să protejeze grupurile vulnerabile prezente la protest, de exemplu, bătrâni sau copii.
  • Să asigure prezența ambulanțelor, corturilor de prim-ajutor – având în vedere temperatura de afară și să ofere apă, în caz de necesitate.
  • Să țină minte că „slujesc poporului, nu dictatorului”.

Dreptul la protest este un element de bază al oricărei democrații veritabile. Aceasta oferă ocazia cetățenilor să își revendice drepturile și să ceară schimbare.

Pentru mai multe informații despre libertatea întrunirilor, citiți o relatare mai detaliată a CPR.