Acum câteva luni, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) ajunsese în atenția publicului în urma unor decizii de majorare a prețurilor pentru carburanți, dar și proteste și revendicări formulate cu aceeași ocazie.
Așa cum se întâmplă deseori în Moldova cu subiectele de știri, după ceva timp, ANRE a dispărut din vizorul presei, chiar dacă îngrijorările legate de problemele din această instituție nu par să fi fost rezolvate. CPR Moldova și-a propus să analizeze unele aspecte problematice legate de activitatea acestei instituții, în special din perspectiva independenței ANRE.
Independența agenției și lipsa oricărei imixtiuni politice în luarea deciziilor sale este crucială pentru a asigura un tarif optim pentru consumatori, care să nu fie, în același timp, în detrimentul industriei. Este un subiect de îngrijorare nu doar pentru cetățeni și societatea civilă, dar și pentru partenerii externi ai Republicii Moldova. Tratatul Comunității Energetice, la care a aderat Republica Moldova, condamnă orice tentativă de a influența procesul de luare a deciziilor de către regulatorul național.
De altfel, unul din angajamentele pe care și le-a asumat țara noastră prin semnarea Memorandumului de înțelegere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (AMF) este asigurarea independenței Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și respectarea recomandărilor Secretariatului Comunității Energetice (SCE) (acțiunea 8). Angajamente ce, parțial, au fost respectate, prin adoptarea noii Legi cu privire la energetică, în septembrie 2017.
Deși asistența macro-financiară de 100 milioane EURO prevăzută în AMF a fost suspendată, nimeni nu a anulat angajamentele asumate de guvern prin semnarea acordului respectiv, dar și a celor ce se regăsesc în programul de guvernare 2016-2018.
Recomandările respective au fost formulate în evaluarea făcută, la sfârșitul anului 2016, de Secretariatul Comunității Energetice (SCE) în ceea ce privește independența și performanța Agenției. SCE făcea referință la un șir de carențe ale cadrului legal existent, precum: cerințe vagi de numire a membrilor consiliului de administrație, lipsa unei comisii neutre pentru numirea membrilor consiliului de administrație, dar și destituirea directorului general al ANRE în 2014 ce nu a putut fi motivată prin prevederi legislative concrete, debarcarea ilegală a unor membri ai Consiliului de administrație al ANRE în decembrie 2015.
Una din concluziile de bază la care ajunsese SCE, era faptul că ANRE este “expusă influențelor politice, fapt ce subminează independența și performanța acesteia”.
Formal, prin adoptarea noii legi cu privire la energetică, o parte din angajamentele asumate au fost respectate. Cu toate acestea, realizarea obiectivului ce a motivat adoptarea acestei legi și una din recomandările de bază ale SCE – creșterea independenței ANRE, din mai multe motive, riscă să rămână un scop doar pe hârtie.
E dificil să vorbim despre independența instituției, atunci când aceasta renunță la decizia sa din 29 mai 2018, de majorare a prețului plafon pentru carburanți, imediat după ce guvernul, dar și parlamentul i-au cerut să analizeze posibilitatea suspendării acesteia. Reacția ANRE contravine recomandărilor Secretariatului Comunității Energetice, recomandări ce se regăsesc și în raportul său anual de implementare din 2017 : “Moldova trebuie să asigure consolidarea cadrului instituțional și independența ANRE”.
De asemenea, nu avut loc remanieri în administrația agenției și nici revăzute rezultatele concursului de selectarea a directorului general al ANRE. Un fapt ciudat, dat fiind că experții din domeniu au sesizat anul trecut mai multe abateri, precum lipsa unei transparențe totale în ceea ce privește criteriile de atribuire a punctajului maxim în cadrul concursului respectiv.
Secretariatul Comunității Energetice a constatat și anterior încercări de a influența deciziile agenției de revizuire a tarifelor (ex: în 2015, sub legislația veche), accentuând faptul că independența autorității de reglementare față de influența factorilor politici este unul din principiile de bază ale Comunității Energetice, din care țara noastră face parte din 2010.
O altă dovadă a lipsei unei independențe adevărate a agenției, sunt suspendările de majorare a tarifelor după încheierile instanțelor de judecată. Pe 10 iulie 2018, Judecătoria Chișinău, după o intervenție a Ministerului Economiei și Agenției pentru Protecția Consumatorului, suspendă un nou ordin (nr. 66 din 10 iulie 2018 ) al ANRE de majorare a prețurilor pentru benzină și motorină. S-a precizat că „Respingerea cererii reclamanților prin neaplicarea măsurilor de asigurare cerute, cu suspendarea executării actului administrativ contestat, ar veni incontestabil în contradicție cu interesele social-economice ale societății și a membrilor ei, dintre care și consumatorii finali”. Ceva mai devreme, printr-o altă încheiere a Judecătoriei Chișinău, din 12 iunie 2018, a fost suspendată o altă decizie a ANRE de majorare a prețurilor la carburanți (ordinul nr. 61 din 12 iunie 2018).
O problemă mai veche, dar care persistă, este lipsa transparenței în setarea prețurilor pentru gazele naturale, micșorate cu 20% abia în martie 2018, după ce, timp de doi ani, acestea au rămas neschimbate, în pofida scăderii prețurilor la import. Experții din domeniu consideră că reducerile ar trebui să fie și mai mari. Or, un regulator cu adevărat independent, stabilește prețuri la energie, gaz etc. într-un mod transparent și bine argumentat.
Deși directorul ANRE ne asigură că decizia de suspendare din 31 mai nu va afecta independența regulatorului și că aceasta vine din dorința de a a apăra “drepturile și interesele consumatorilor”, există suspiciuni că aceste “suspendări” și , de fapt, ingerințe în activitatea agenției, de rând cu încheierile Judecătoriei Chișinău din ultimele luni, au loc pentru că suntem într-un an electoral.
După suspendarea deciziei ANRE, drept urmare a solicitării guvernului și suspendările prin instanțe, este logic să ne punem următoarea întrebare: de ce agenția nu a încercat să argumenteze și să insiste asupra deciziei sale, dacă, într-adevăr, aceasta a fost luată în baza unor calcule transparente și corecte? Dat fiind lipsa unei reacții a agenției în acest sens, putem presupune că: sau ANRE nu este o instituție independentă (ceea ce contravine angajamentelor asumate prin AMF și semnarea tratatului CE) sau deciziile de stabilire a prețurilor nu sunt luate “în mod transparent și echitabil” (așa cum este prevăzut în programul guvernului).
Avem, deci, suficiente motive, să concludem că în pofida noii legi adoptate în septembrie 2017, independența ANRE nu este o realitate și că acțiunea 8 din AMF nu poate fi considerată realizată.
Considerăm că activitatea agenției merită a fi monitorizată în permanență, întrucât este vorba despre o instituție cheie, ce, în condițiile unei activități total transparente și lipsite de imixtiuni din exterior, poate crea premisele pentru dezvoltarea unei economii funcționale și concurențiale, plus prețuri optime pentru consumatori.
¹ The National Energy Regulatory Authority of Moldova: Compliance, Governance, Independence and Performance. An Energy Community Secretariat Review, 8 septembrie 2016, p.14
² Ibidem, p. 16
³ Anual Implementation Report, Energy Community Secretariat, 1 septembrie 2017: p 128