În ultimii ani, Republica Moldova pierde constant poziții în clasamentele internaționale ale libertății mass-media. Politicienii ne asigură însă, de la tribuna Parlamentului, că în Moldova lucrurile se îmbunătățesc, luând ca punct de referință anul 2009. CPR Watch va urmări promisiunile celor de la conducere privind situația mass-media, așa cum sunt formulate în Planul de Guvernare și activitățile întru realizarea lor. Considerăm cu risc de nerealizare angajamentele ce țin de prevenirea concentrării mass-media și combaterea monopolului pe piața publicității – două elemente esențiale pentru o piață mediatică competitivă. Credem că intenția Guvernului de a lupta cu propaganda este eșuată. Vom urmări cu atenție și adoptarea și implementarea noului Cod al Serviciilor Audiovizuale.
În cadrul ședinței Parlamentulului, din 20 aprilie, în care s-a votat în prima lectură noul Cod al Serviciilor Audiovizuale, Andrian Candu, speaker-ul Parlamentului a declarat că din 2009, de la plecarea comuniștilor, libertatea mass-media a câștigat 34 de poziții în clasamentele internaționale.
Este lăudabil faptul că politicienii urmăresc clasamentele internaționale. O scurtă incursiune în Indicele Libertății Presei prezentat de Reporteri fără Frontiere, ne arată că în 2011-2012 Moldova a sărit cu 61 de poziții în față, adică de la 114 tocmai pe 53. De atunci, Moldova a pierdut constant, anual, câteva locuri în clasament, acum fiind pe locul 81, adică minus 18 poziții, iar cele mai mari îngrijorări țin de influența excesivă a oligarhilor, dar și reglementările ce țin de propagandă.
Din aceste considerente, dar mai ales pentru că cetățenilor țării Constituția le oferă dreptul la informație corectă, CPR Moldova va urmări promisiunile expuse în Planul de Guvernare 2016-2018 ce țin de mass-media.
Începem prin a pune diagnostic pentru patru puncte: transparența proprietății mass-media, Codul serviciilor media audiovizuale, combaterea propagandei și monopolul pieței de publicitate.
Considerăm că statul a eșuat în realizarea punctului privind combaterea propagandei, mai ales pentru că lupta cu propaganda se face printr-un cadru legislativ funcțional, care respectă standardele internaționale în ceea ce ține de libertatea de exprimare, prin înlăturarea monopolurilor pe piața publicității în mass-media, prin asigurarea transparenței proprietarilor mass-media și combaterea concentrării proprietății, prin liberalizarea pieței de distribuție a presei scrise și asigurarea echidistanței radiodifuzorului public. Chiar dacă noul Cod al Serviciilor Audiovizuale nu conține prevederile legate de propagandă și dezinformare mediatică, considerăm îngrijorătoare tendința guvernării de a reglementa asemenea aspecte, fără însă a asigura o piață a publicității deschisă și competitivă și instituții media cu proprietari și surse de venit transparente. Astfel, considerăm și angajamentul ce privește lupta cu monopolurile pe piața publicității, de asemenea, nerealizat, în condițiile în care patru televiziuni, neafiliate guvernării, declară că, în acest an, nu au vândut aproape deloc publicitate prin agenții de publicitate. În același timp, au apărut mai multe articole despre o potențială înțelegere între casele de publicitate care aparțin Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor.
Concentrarea proprietății mass-media și lipsa transparenței proprietarilor este o problemă mai recentă în Republica Moldova. Chiar dacă noile amendamente din Codul Audiovizual și noul Cod al Serviciilor Audiovizuale prevede obligativitatea de a furniza informația despre beneficiari, lista acționarilor și organele de conducere, astăzi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului se bazează pe buna-credință și intenție a celor care furnizează informația și nu verifică veridicitatea ei.
Angajamentul privind adoptarea noului Cod al Serviciilor Audiovizuale este în curs de realizare. Scris din necesitatea de ajustare la legislația europeană, dar și datorită schimbărilor în dezvoltarea mass-media, proiectul a fost votat deja în prima lectură. Acesta prevede mai multe reglementări care ar asigura transparența proprietății mass-media, prevenirea concentrării instituțiilor media, ar preveni discursurile de ură, ar oferi oportunitatea opoziției de a se expune, ar oferi o mai bună reprezentativitate minorităților, ar asigura un Consiliu al Audiovizualului mai reprezentativ și nepărtinitor. Proiectul va fi transmis pentru expertizare internațională la OSCE, Consiliul Europei și Uniunii Europene. Dar, ca în cazul multor altor legi, implementarea lor trebuie urmărită cu atenție.
Un pluralism al instituțiilor mass-media, care ar promova corect ideile, politicile și tendințele din societate și care activează în condiții egale, este un element fundamental al unei democrații. Respectiv, în săptămânile următoare vom reveni cu noi diagnostice ale programului de guvernare, dar și cu articole detaliate despre acțiunile guvernării. Vă îndemnăm să vă abonați la newsletter-ul CPR Watch.