CPR Moldova, în parteneriat cu A.O „Părinți solidari”, a solicitat Primăriei Chișinău informații legate de activitatea unuia dintre angajații acesteia. Informațiile solicitate îl vizau pe domnul Alexandru Fleaș, șef adjunct al Direcției Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău și reprezentau un exercițiu democratic de monitorizare și control din partea cetățenilor asupra activității Primăriei, angajaților acesteia și a modului în care sunt utilizați banii publici. Inițial structurile Primăriei au refuzat să comunice informația, invocând motivul protecției datelor cu caracter personal. După o solicitare repetată atitudinea acestora a fost diametral opusă.
Alexandru Fleaș a activat în cadrul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport (DGETS) din capitală în perioada octombrie 2011 – septembrie 2018. Pe parcursul a 7 ani de activitate la Primărie, în subdiviziunea DGETS, domnul Fleaș a deținut funcții diferite și s-a remarcat în spațiul public în legătură cu unele scandaluri legate de nereguli în alimentația copiilor în grădinițe, cu achiziții publice defectuoase în perioada 2015-2018, cu demiterea și ulterioara sa revenire în funcție.
Deplasările lui Fleaș pe banii noștri
Printr-o adresare oficială către Primăria Municipiului Chișinău am solicitat, pe data de 20 august 2018, informații cu privire la numărul total al deplasărilor de serviciu efectuate de către domul Fleaș, pe parcursul anilor 2016, 2017 și 2018 și am rugat să fie indicate destinațiile, scopul și costurile aferente fiecăreia dintre deplasări. De asemenea, pentru aceeași perioadă, am rugat să ni se comunice numărul total de zile lucrătoare și numărul de zile în care dl Fleaș s-a aflat în concediu medical.
În răspunsul la solicitarea noastră, DGETS a invocat legea cu privire la datele cu caracter personal pretinzând că “informația privind deplasările de serviciu (…) conține date cu caracter personal ” și urmează a fi protejate conform prevederilor Codului Muncii și a legii menționate. Refuzul Primăriei de a comunica informațiile solicitate de către CPR și A.O. Părinți Solidari a reprezentat o îngrădire a legii privind accesul la informație, lege al cărei obiectiv este și acela de a permite controlul efectuat de cetățeni asupra activității autorităților publice centrale și locale. Refuzul și invocarea legii cu privire la datele cu caracter personal miră cu atât mai mult, cu cât Primăria publicase anterior, pe pagina web a instituției, unele precizări legate de activitatea dlui Fleaș, de demiterea și repunerea în funcție a acestuia și în care se făcea referință și la un îndelungat concediu medical.
În urma unei solicitări repetate din partea CPR Moldova, având același subiect și cerințe, DGETS și-a schimbat poziția și ne-a comunicat informațiile cerute.
Astfel, conform răspunsului recepționat, pe parcursul anilor 2016 și 2017, domnul Fleaș a fost în 7 deplasări de serviciu în : Rusia, Grecia, Marea Britanie, Ucraina și Italia. O parte din cheltuielile aferente deplasărilor au fost suportate de către organizatori, iar o parte au fost finanțate din fondurile Primăriei, adică din bani publici.
Nu este clar de ce aceste informații nu au fost comunicate în urma primei solicitări expediate Primăriei și nici de ce angajații acesteia încearcă să țină ascunse informații legate de activitatea șefilor sau șefilor adjuncți de direcții. Deplasările de serviciu, scopurile și costurile aferente sunt informații la care cetățenii au tot dreptul să aibă acces. Această categorie de informații nu cade sub nicio formă sub incidența datelor cu caracter personal. Atunci când cetățenii vor să afle detalii despre activitatea de serviciu a unui angajat plătit din bani publici, solicitarea de informații nu reprezintă o imixtiune în viața privată, de familie sau intimă a acestuia.
Alexandru Fleaș – șef interimar DGETS Chișinău, ianuarie 2017-noiembrie 2017.
Alexandru Fleaș a fost numit șeful DGETS Chișinău în ianuarie 2017 printr-o dispoziție a primarului din acea perioadă, Dorin Chirtoacă. După aproximativ 10 luni de activitate, la sfârșitul lunii noiembrie 2017, a fost demis din această funcție de către primarul interimar Silvia Radu. Conform unui comunicat al Primăriei capitalei, acesta a fost eliberat din funcția de șef al DGETS „din cauza managementului defectuos al sistemului de învățământ din municipiul Chișinău, în special, neregulile apărute în procesul de alimentație a copiilor în grădinițe, precum și neregulile apărute în sistemul de învățământ de la Liceul „Mihai Eminescu”, motiv pentru care funcționarul a fost sancționat disciplinar, fiindu-i aplicată mustrare aspră”.
Alexandru Fleaș – șef-adjunct DGETS Chișinău, martie-septembrie 2018 și concediul medical de 56 de zile.
Ulterior, funcționarul s-a aflat o perioadă îndelungată în concediu medical, iar în luna martie 2018 a revenit la serviciu în aceeași subdiviziune, dar în calitate de șef-adjunct al DGETS.
Deși, în anul 2018 a activat la Direcție doar până în luna septembrie, Alexandru Fleaș, din 90 de zile lucrătoare, pe o perioadă de 56 de zile s-a aflat în concediu medical. Numărul de zile în care angajatul s-a aflat în concediu medical ne-a fost comunicat doar în urma solicitării repetate. Nu este de competența noastră să ne îndoim de veridicitatea motivelor medicale, dar este dreptul nostru să putem afla câte zile un anumit funcționar public a activat, s-a prezentat la lucru.
Pe data de 24 septembrie 2018, a demisionat din funcția ocupată. Există probabilitatea ca demisia dlui Alexandru Fleaș să fi parvenit după ce primarul interimar al capitalei, Ruslan Codreanu, a solicitat, cu o lună mai devreme, Comisiei de disciplină a DGETS să îi aplice acestuia sancțiuni. Codreanu îl acuza pe Fleaș că s-ar face “vinovat de neregulile ce țin de achizițiile publice și lipsa transparenței cheltuielilor din bani publici”. Numele lui Alexandru Fleaș apare și într-un studiu al CNA cu privire la aranjarea licitațiilor din cadrul DGETS în 2015.
A.O. Părinți Solidari și CPR Moldova vor continua să solicite informații cu privire la activitatea funcționarilor publici, la modul în care sunt cheltuiți bani publici și vor continua să promoveze ideea, în raport cu autoritățile publice locale și centrale, că cetățenii au dreptul să ceară informații sau explicații, legate de modul în care sunt gestionate treburile și fondurile publice. De asemenea, vom continua să condamnăm orice îngrădire nejustificată a Legii 982 privind accesul la informație, în efortul de a instaura, în raport cu autoritățile publice și în interesul cetățenilor, o comunicare transparentă și onestă.