Asistența de 100 de milioane de euro: reformele degradează

1. Reforma guvernului

2. Soluționarea contestațiilor

3. Transparența întreprinderilor de stat

4. Independența curții de conturi

5. Prevenirea spălării banilor

6.  Numirea conducerii ANI

7.  Recuperarea bunurilor infracționale

8. Independența ANRE

9. Lansarea unei afaceri

10. Administrarea vamală

Concluzii

La jumătate de an de la suspendarea asistenței macrofinanciare de 100 milioane de euro, CPR Watch revine cu o monitorizare a progreselor guvernării. Spre regret, în majoritatea domeniilor situația s-a înrăutățit. Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor, Agenția Națională de Reglementare în Energetică și Curtea de Conturi au trecut sub control politic evident, aceasta afectând direct achizițiile din banii publici, transparența pieții energetice și, respectiv, controlul modului în care instituțiile publice cheltuiesc banii plătitorilor de impozite. Autoritatea Națională de Integritate și-a demonstrat în practică ineficiența în cadrul acestor alegeri electorale, iar alte structuri vizate au înregistrat rezultate modeste. Guvernul eșuează zi după zi în implementarea reformelor promise, iar inacțiunea acestuia erodează până și micile progrese înregistrate în 2017.

În toamna anului trecut, Parlamentul European declarase că Moldova este capturată de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, care își exercită influența asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, justiției și presei. Tot atunci, au spus că viitorul relației dintre Moldova și Uniunea Europeană depinde de felul cum se vor desfășura alegerile parlamentare și au suspendat asistența macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro.

După alegerile din 24 februarie, în spațiul public a reapărut subiectul asistenței macrofinanciare. CPR Watch a monitorizat cum guvernarea implementează reformele promise oamenilor și Uniunii Europene și a constatat un regres simțitor.

Din 2017, Guvernul Republicii Moldova funcționează în baza unei legi noi, legea veche, de 28 de ani (nr 64 din 1990), fiind abrogată. Beneficiile acestei reforme însă sunt modeste. Deseori, guvernul a fost forțat să încalce norme, proceduri și reguli de transparență pentru a promova legi care clar nu reprezintă interesul public. Modul netransparent și cu încălcare de procedură în care s-a promovat proiectul controversat Arena Chișinău sau legea amnistiei fiscale, ne fac să concluzionăm că funcționalitatea guvernului nu a fost îmbunătățită, ci a crescut doar eficiența acestuia în a promova interese private. Respectiv, reforma guvernului a degradat la „sub risc de realizare”.

În februarie 2019, Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor a căpătat un nou șef. Numirea lui Anatolie Zagorodnîi a fost controversată atât din cauza faptului că acesta este ex-deputat din partea Partidului Democrat, dar și din cauza modului netransparent în care a fost selectat. Mai mult ca atât, imediat după numirea acestuia arhiva contestațiilor a dispărut brusc de pe site.  Astfel de probleme „tehnice” apar, de obicei, atunci când se vrea dosirea informației și niciodată în favoarea interesului public.
CPR Moldova a transmis la 27.02.2019 o solicitare de informație către ANSC pentru a afla câte decizii a pronunțat Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor și câte au rămas în curs de examinare în anul 2018; și câte decizii a pronunțat Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor și câte au rămas în curs de examinare în anul 2019. La expirarea termenului de 15 zile lucrătoare, așa și nu am primit răspunsul necesar, astfel, Agenția a încălcat și prevederile legale ale accesului la informație.

Pe 14 decembrie 2018, Viorel Chetraru (ex-director CNA) a fost numit în funcția de vice-președinte al CCRM, iar pe 7 februarie 2019 președinte al CCRM a devenit Marian Lupu, ambii – exponenți ai Partidului Democrat. Conform legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată pe 5 ianuarie 2018: independența este unul din principiile de funcționare a instituției. În condițiile unor desemnări politice, calificăm această acțiune ca „nerealizată”.

Conform hotărârii Parlamentului (nr. 9 din 08.02.2018), ANI ar trebui să dispună de 46 de inspectori. În iunie 2018, au fost selectați patru inspectori de integritate. Iar în decembrie 2018, doar trei candidați au trecut proba a doua a concursului, urmând să treacă și testarea la detectorul comportamentului stimulat.

Dincolo de  insuficiența resurselor umane, felul în care interpretează ANI integritatea persoanelor o fac la fel de nefuncțională. În cadrul alegerilor din februarie 2019, ANI a fost criticată pentru eliberarea certificatelor de integritate pentru doi candidați condamnați de prima instanță. Este vorba de Ilan Șor, primarul degrevat al Orheiului și primarul orașului Rîșcani, Victor Bogatico. Asta contravine misiunii Agenției: „Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Legea privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), din 2017, a fost adoptată în conformitate cu standardele UE.  Doar că în doi ani, activitatea ARBI a avut rezultate modeste. De exemplu, în cele șase luni de activitate, Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe un cont bancar, pe nouă unități de transport și 11 apartamente și terenuri, în valoare totală de 3,8 milioane de lei și ultimul raport de pe site-ul CNA ne spune că „ARBI a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 3 500 000 de lei  şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 9 delegaţii ale procurorilor, alte 96 de delegaţii, în privinţa a 385 de subiecţi, fiind în procedură de examinare”.

Totuși, în ceea ce privește recuperarea miliardului, ARBI are un rol pasiv, iar directorul CNA, Bogdan Zumbreanu declara în 2018: „Este greşită percepţia că Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale este Agenţia de recuperare a miliardului. Agenţia nu are un rol proactiv să decidă de sine stătător pe care dosare anume urmează să-şi desfăşoare investigaţiile. Agenţia activează doar în baza delegaţiilor emise de Procuratură.”

În decembrie 2018, la ANRE a fost numită o nouă conducere. Astfel, mai mulți exponenți politici au ajuns în structura agenției, ceea ce ne face să calificăm acțiunea dată ca fiind nerealizată. Anterior, CPR Moldova a scris că este nevoie de un concurs transparent: cu stipularea unor criterii clare de selectare, primul din ele fiind «capacitate demonstrată de a acționa independent și de a rezista presiunilor politice, probate printr-un parcurs profesional credibil și o reputație impecabilă». O comisie comună, compusă din deputați, inclusiv ai opoziției, reprezentanți credibili ai societății civile ar putea pregăti și petrece un concurs cu transparență exemplară. Pe post de observatori ai procesului ar putea fi implicați reprezentanții comunității donatorilor.

Astfel, chiar dacă avem o legislație nouă adoptată în 2017, ANRE continuă să fie controlată politic în detrimenul intereselor cetățenilor.

Conform formulării din Memorandumul AMF, acțiunea dată poate fi considerată drept realizată.

Totuși, la capitolul „lansarea afacerii” autoritățile mai au multe de făcut.

Conform clasamentului Băncii Mondiale Doing Business, la înregistrarea unei afaceri în Moldova sunt impuse patru proceduri care durează o zi. Procedura de lansare a afacerii (până la punctul în care aceasta devine operațională), însă, este mai complicată. Conform studiului CPR Moldova, (vezi punctul 4 – birocrația din etapa post-înregistrare), aceasta poate dura până la o lună (sau chiar mai mult).

Am reușit să identificăm, cel puțin, următoarele proceduri obligatorii ce pot fi eliminate printr-o implementare și supraveghere eficientă:

• obținerea ștampilei (de jure obligativitatea a fost exclusă, de facto mai este obligatorie. Acest lucru este posibil din cauza implementării ineficiente a recentelor modificări în legislație) – 1-3 zile
• Deschiderea unui cont bancar (3 – 10 zile)
• Înregistrarea contabilului-șef la oficiul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat (1 zi – 1 vizită la Serviciul Fiscal de Stat)
• Înregistrarea în calitate de plătitor de contribuții la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) – (1 zi)
• Prezentarea statelor de personal la Inspecția Teritorială de Muncă – depunerea ordinului cu privire la statele de personal
• Întocmirea regulamentului intern (min. 1 zi)
• Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă

În 21 decembrie 2017 a fost adoptată noua lege privind Serviciul Vamal care a intrat în vigoare în data de 2 iunie 2018.

Serviciul Vamal urmează să implementeze, de asemenea, conceptul Ghișeului Unic, pe care l-a prezentat la sfârșitul lunii februarie 2019, însă noul Cod Vamal (cel de-al treilea) așa și nu a fost adoptat, deși un proiect de lege în acest sens a fost publicat la sfârșitul anului 2017.

Considerăm această acțiune nerealizată.

Întârzierea asistenței macrofinanciare ne demonstrează care avea să fie soarta acestor reforme, chiar dacă Moldova primea acești bani.

Republica Moldova are nevoie de asistența macrofinanciară, dar și mai multă  nevoie are de reforme. Este responsabilitatea guvernării să realizeze și să implementeze calitativ reformele. Atunci când o reformă este făcută de ochii lumii, fără o dorință reală de a aduce schimbare în domeniu, calitatea ei se erodează în timp.

Concluzia noastră este că guvernarea nu și-a învățat lecția din recomandările Parlamentului European, riscând din nou să piardă cele 100 de milioane de euro, atât de necesare țării. Instituții cruciale pentru un stat democratic au trecut nestingherit sub control politic și deja lucrează în detrimentul cetățenilor, iar lipsa transparenței procedurilor și acțiunilor Guvernului prezintă un pericol pentru democrație. Parlamentul recent investit, mai ales în cadrul negocierilor privind noul Guvern, ar trebui să abordeze de urgență aceste subiecte.